„Ziua Libertatii Secuilor” la Targu-Mures. Sunt prezenti si separatisti din Tara Bascilor, Catalonia si Silezia Superioara: „Obiectivul nostru este autonomia teritoriala a ‘tinutului secuiesc'”

Vineri, la Targu-Mures, Consiliul National Secuiesc (CNS) organizeaza manifestari dedicate Zilei Libertatii Secuilor, inclusiv Marsul Secuilor, prin care se solicita autonomia teritoriala a ‘tinutului secuiesc’.

Presedintele CNS, Izsak Balazs, a precizat ca manifestarea este programata la Monumentul Secuilor Martiri, unde va fi prezent, intre altii, liderul Consiliului National Maghiar din Transilvania (CNMT), Tokes Laszlo, precum si delegati din Ungaria, Tara Bascilor, Catalonia si Silezia Superioara.

„La ora 16,00 la monumentul Secuilor Martiri ne vom aduna, avem invitati care vor lua cuvantul, va fi prezent Tokes Laszlo, presedintele Consiliului National Maghiar din Transilvania, vom avea trei musafiri din strainatate, din Tara Bascilor, din Catalonia si din Silezia Superioara si va fi aici doamna dr Szili Katalin din Ungaria si va vorbi si domnul Csomortanyi Istvan, presedintele partidului Alianta Maghiara din Transilvania.

Dupa aceea, conform traditiei, vom da citire unei petitii adresata Guvernului Romaniei, urmata de depunerea coloanelor la monument, dupa care pornim in mars spre centrul orasului si vom depune aceasta petitie prefectului sau imputernicitului prefectului, ca sa ajunga in Bucuresti la primul ministru”, a declarat presei Izsak Balazs.

Liderul CNS a spus ca declaratia va deveni publica pe internet chiar in momentul citirii acesteia si ca proclamatia va respecta sablonul obisnuit, fiind un apel la autonomia teritoriala.

„N-o sa fie nicio surpriza, Consiliul National Secuiesc este consecvent in scopuri, dar si in mijloace. Nu s-au schimbat nici obiectivele, nici metodele noastre. Adica obiectivul nostru este autonomia teritoriala a ‘tinutului secuiesc’, la care vrem sa ajungem pe cale democratica, pe cale constitutionala, prin lege inaintata Parlamentului Romaniei (…) Scaderea numarului de maghiari din Romania o consider reala. Concomitent, trebuie observat ca scade si numarul populatiei majoritare. Trebuie sa constatam impreuna ca autoritatile, statul, guvernele romane n-au facut niciun efort sa opreasca acest exod. Deci interesul comun pentru noi ar fi sa se creeze conditiile pentru reintoarcerea tuturor cetatenilor care au plecat din Romania, indiferent de nationalitate, viata normala, ca omul sa traiasca acolo unde s-a nascut. Eu am urmarit politica guvernelor Romaniei, n-am vazut niciun efort in aceasta privinta”, a spus Izsak Balazs.

In petitiile adresate pana acum Guvernului Romaniei, CNS a subliniat ca autonomia ‘tinutului secuiesc’ nu ar leza unitatea teritoriala si suveranitatea Romaniei, nu ar restrictiona interesele cetatenilor de nationalitate romana si a altor nationalitati si nu ar fi in contradictie cu Constitutia tarii.

„Autonomia ‘Tinutului Secuiesc’ reprezinta dreptul si capacitatea efectiva a colectivitatii majoritare autohtone a tinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare si de unele prerogative de drept public, in scopul preluarii sub propria ei responsabilitate si in interesul intregii colectivitati, o parte importanta a problemelor de interes public, in conformitate cu principiul subsidiaritatii. Acest lucru este si in interesul Romaniei. Regiunea autonoma dispune de organe de conducere democratic alese, situate intre stat si colectivitate, exercita competentele autoadministrarii, respectiv dispune de anumite competente publice delegate de stat. Toate acestea se pot realiza numai prin dialog, prin vointa liber exprimata a comunitatii locale, cu respectarea principiilor democratice si prin cooperarea solidara si constructiva a cetatenilor”, se sustinea in petitiile anterioare.

Manifestantii au mai sustinut, in anii anteriori, ca autoritatile romane ar refuza dialogul legat de recomandarea 1201/1993, iar in acest sens se solicita ca la o viitoare reorganizare administrativ-teritoriala sa se creeze regiunea administrativa de dezvoltare de sine statatoare, denumita ‘Tinutul Secuiesc’, in conformitate cu proiectul de lege elaborat de Consiliul National Secuiesc.