Zelenski asteapta „propunerile” lui Trump privind procesul de pace. Armata ucraineana a inregistrat 194 de asalturi rusesti in ultimele 24 de ore
Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, sambata, ca razboiul provocat de invazia rusa in Ucraina s-ar putea incheia anul viitor, dupa ce Donald Trump va redeveni presedinte al SUA, precizand ca doreste sa auda „propuneri” care sa conduca la acest rezultat, relateaza agentiile DPA si EFE, preluate de Agerpres.
„Cand se va incheia razboiul ? Se va incheia cand Rusia va dori sa se termine. Cand Statele Unite vor adopta o pozitie mai ferma. Cand Sudul Global va sustine Ucraina si va sustine incheierea razboiului”, a spus Zelenski intr-o declaratie acordata presei straine la conferinta „Grain from Ukraine” (Cereale din Ucraina).
Presedintele ucrainean s-a aratat increzator ca mai devreme sau mai tarziu vor fi luate deciziile care sa puna capat razboiului. „Nu va fi un drum usor, dar sunt increzator ca avem toate sansele sa reusim anul viitor”, a sustinut el.
„Suntem deschisi propunerilor din partea liderilor statelor africane, asiatice si arabe. As dori de asemenea sa aud propunerile noului presedinte al SUA si cred ca le vom auzi in ianuarie si vom avea un plan sa terminam acest razboi”, a indicat Zelenski.
Presedintele republican ales a promis in campania electorala pentru scrutinul din 5 noiembrie ca, daca ajunge din nou la Casa Alba, va pune rapid capat razboiului ruso-ucrainean, fara a explica vreodata cum crede ca ar putea face acest lucru, si a criticat receptivitatea administratiei presedintelui democrat Joe Biden de a oferi Ucrainei ajutorul masiv militar si financiar cerut de Zelenski.
Totusi, dupa ce a castigat alegerile, Trump a evitat comentariile asupra razboiului din Ucraina. Zelenski a avut ultima data o intalnire cu Trump la sfarsitul lunii septembrie in SUA, unde presedintele ucrainean le-a prezentat atunci responsabililor americani ceea ce el a numit „Planul de Victorie” in razboiul cu Rusia.
Acest plan cuprinde in principal cererea ca Ucraina sa primeasca mai multe arme, inclusiv sa fie instalat pe teritoriul sau un „pachet de descurajare non-nucleara”, sa fie admisa in NATO si sa poata lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu raza lunga de actiune.
Aceasta ultima cerere a fost in cele din urma acceptata saptamana trecuta de presedintele Biden si de guvernul britanic, dupa care au avut loc primele atacuri cu rachete americane ATACMS si britanice Storm Shadow asupra unor tinte militare in Rusia, care a raspuns prin oficializarea revizuirii doctrinei sale nucleare si prin utilizarea in premiera a noii sale rachete hipersonice Oresnik pentru a lovi o infrastructura de productie militara ucraineana.
In acest timp, presedintele rus Vladimir Putin a amenintat Kievul si Occidentul ca Rusia va raspunde intr-un mod „decisiv si simetric” oricarei noi escaladari a conflictului, dupa ce avertizase deja ca o decizie favorabila solicitarii Kievului de a lovi teritoriul rus cu rachete occidentale ar insemna implicarea directa a tarilor NATO in conflictul din Ucraina, el motivand ca localizarea tintelor prin satelit si directionarea rachetelor catre acestea nu pot fi realizate de armata ucraineana fara implicarea tarilor care ii furnizeaza respectivele rachete.
Conditiile lui Putin pentru pace
Conditiile puse deja de Putin pentru o incetare a focului si o pace negociata cu Ucraina, pe baza acordului nefinalizat la negocierile desfasurate la Istanbul in martie-aprilie 2022, sunt retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Donetk, Lugansk, Zaporojie si Herson) si renuntarea de catre Ucraina la aspiratia de aderare la NATO, conditii respinse categoric de Ucraina si de aliatii sai occidentali.
Rusia leaga insa solutionarea conflictului ucrainean si de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, in decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garantii ca Ucraina si Georgia nu vor adera la NATO si initierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri de asemenea respinse din start de Occident.
Armata ucraineana a pierdut 40% din teritoriul pe care l-a ocupat in Kursk
Oficialii militari ucraineni au semnalat sambata lupte intense pe frontul din estul Ucrainei, unde trupele ruse mai numeroase si mai bine echipate isi continua inaintarea.
Statul Major ucrainean a consemnat 194 de asalturi rusesti in ultimele 24 de ore, mai multe comparativ cu numarul operatiunilor de acest fel desfasurate in mod obisnuit.
Numai pe sectiunea frontului din apropierea orasului Pokrovsk, ce reprezinta un nod logistic cheie pentru trupele ucrainene in provincia Donetk, au fost consemnate 44 de atacuri rusesti si alte 36 pe frontul din apropierea orasului Kurahove, in sudul caruia armata rusa incearca sa prinda intr-un cleste trupele ucrainene ce risca sa cada sub incercuire daca nu se retrag, alte inaintari ale trupelor ruse fiind confirmate si pe alte sectoare de front in estul Ucrainei.
Mai mult, o sursa militara ucraineana a confirmat ca armata ucraineana a pierdut circa 40% din teritoriul pe care l-a ocupat in ofensiva surpriza pe care a lansat-o in august in provincia rusa de granita Kursk.
Unul dintre obiectivele acestei manevre ucrainene era de a forta Rusia sa se concentreze mai mult pe expulzarea trupelor inamice de pe propriul teritoriu decat pe ofensiva din estul Ucrainei.
Insa cu toate ca armata rusa a mutat in Kursk zeci de mii de soldati de pe frontul ucrainean, a reusit sa-si mentina aici dinamica ofensivei.
Pe de de alta parte, potrivit declaratiei presedintelui Zelenski la conferinta „Grain from Ukraine”, atacurile rusesti cu drone si rachete au avariat 321 de infrastructuri portuare ucrainene si 20 de nave comerciale straine, in timp ce Rusia a acuzat folosirea unor astfel de nave pentru transporturi de arme si munitii catre Ucraina.
