Uraniul se profileaza drept noul aur al economiei internationale. Cererea va creste cu 28% pana in 2030

Uraniul se profileaza ca un nou aur al economiei internationale, in conditiile in care dorinta de a indrepta economiile catre energia verde eclipseaza temerile legate de un nou accident nuclear si creste cererea pentru acest metal greu, necesar pentru functionarea reactoarelor nucleare si pentru generarea de energie nucleara, relateaza Kathimerini.

Tari precum China, India si Rusia promoveaza din ce in ce mai mult programele nucleare, in timp ce altele, precum Canada, Franta, Japonia si Ucraina prelungesc durata de viata a reactoarelor lor nucleare pana la 60 de ani de functionare. In SUA, in unele cazuri, acestea ajung la 80 de ani de functionare. Astfel, cererea globala de uraniu creste agresiv.

Potrivit Asociatiei Mondiale Nucleare (WNA), cererea va creste cu 28% pana in 2030, cand va ajunge la 83.849 de tone si va sari in continuare la 130.000 pana in 2040. In cel mai recent raport al WNA se subliniaza ca in urmatorul deceniu ar trebui sa fie puse in functiune minele de uraniu planificate, iar oferta de metal ar trebui sa creasca.

Productia mondiala de uraniu a crescut usor in ultimul an, ajungand la 49 355 de tone, dar, in general, ramane in scadere cu aproximativ 25% fata de nivelurile inregistrate inainte de cutremurul si dezastrul nuclear de la Fukushima din 2011. Insa, avand in vedere cererea in crestere, preturile cresc la niveluri fara precedent. Desi ramane cu mult sub nivelul record de 63,5 de dolari pe kg atins in 2007, pretul sau a urcat cu 40% in ultimele 12 luni.

Iar in ceea ce priveste etichetarea uraniului ca fiind „noul aur”, comparatia este clara, deoarece in aceleasi 12 luni pretul aurului a crescut cu doar 5%.

Intre timp, evolutiile geopolitice creeaza incertitudine in ceea ce priveste aprovizionarea cu uraniu. Prima sursa majora de incertitudine cu privire la caracterul adecvat al aprovizionarii cu uraniu a fost invazia rusa in Ucraina. Tara devastata de razboi, ale carei 15 reactoare depind in totalitate de Rusia pentru aprovizionarea cu uraniu, s-a grabit sa incheie un contract pe 12 ani de furnizare a acestui metal cu Canada.

Companiile finlandeze si est-europene au avut cea mai mare dependenta de Rusia, deoarece au reactoare fabricate in Rusia si numai companiile rusesti stiu cum sa le alimenteze cu metalul greu. Si le-a luat un an pentru a gasi o companie americana care sa poata concura cu productia rusa. Absenta uraniului rusesc a fost agravata in ultimele doua luni de ingrijorarea cu privire la aprovizionarea sa din Niger, unul dintre principalii producatori de uraniu, dupa ce lovitura de stat din tara africana a generat temeri de penurie pe piata mondiala.

Sursa foto: ro.deposiphotos.com