The Guardian, despre alegerile din Romania: „Simion, un huligan de extrema dreapta”
Romania se prezinta duminica la urne pentru primul dintre cele trei scrutine care ar putea sa o mentina pe calea sa pro-europeana sau sa o impinga spre o pozitie mai nationalista ce ar putea alarma Bruxelles-ul, nu in ultimul rand cu privire la sprijinul continuu pentru Ucraina, scrie The Guardian, citat de news.ro.
Primul tur al alegerilor prezidentiale care trebui sa-i gaseasca un inlocuitor presedintelui in exercitiu, Klaus Iohannis, un centrist cu doua mandate, are loc la 24 noiembrie, iar al doilea tur este programat pentru 8 decembrie. Intre acestea, la 1 decembrie, are loc scrutinul parlamentar.
Paisprezece candidati concureaza pentru a-i succeda centristului Iohannis, de la prim-ministrul de centru-stanga pana la un secretar general adjunct al NATO si un fost huligan de fotbal de extrema dreapta, al carui partid a declarat candva ca educatia privind Holocaustul este „o chestiune minora” care nu trebuie predata in scoli.
Luna trecuta, o instanta a exclus din cursa o alta candidata de extrema dreapta, europarlamentarul Diana Sosoaca, pe motiv ca aceasta „nu respecta valorile democratice”, sustinand ca declaratiile sale antisemite si pro-Kremlin riscau sa puna in pericol apartenenta Romaniei la UE si NATO.
Primul clasat, cu aproximativ 25% din intentiile de vot, in ciuda numeroaselor crize din trecut generate de coruptie si de respectarea statului de drept din partea partidului sau si a proastei gestiuni economice recente, este Marcel Ciolacu, prim-ministru si sef al Partidului Social Democrat (PSD), care este aproape sigur ca va ajunge in turul doi.
Pe locul al doilea, dar in scadere cu aproximativ 16%, se afla George Simion, liderul inflacarat al Aliantei pentru Unitatea Romanilor (AUR), populist si de dreapta radicala, un fost membru al ultrasilor Honor et Patria din Romania, care doreste „pace in Ucraina, ca Trump”.
Imediat dupa Simion, cu aproximativ 14%, se afla Nicolae Ciuca din Partidul National Liberal (PNL) de centru-dreapta, un fost militar si fost ministru al Apararii si prim-ministru, al carui partid se afla alaturi de PSD-ul lui Ciolacu in guvernul de „mare coalitie” al Romaniei.
La egalitate cu Ciuca se afla Elena Lasconi de la Uniunea Salvati Romania (USR), un partid larg progresist, iar Mircea Geoana, fost lider al PSD si adjunct al secretarului general al NATO, care candideaza ca independent, se afla in urma cu aproximativ 9%.
Sondajele – noteaza The Guardian – nu sunt foarte fiabile in Romania, dar majoritatea analistilor prevad o confruntare Ciolacu-Simion din care primul va iesi probabil victorios, ajutat de puternica organizatie de partid a PSD si de faptul ca se confrunta cu un candidat de extrema dreapta.
PNL si-a incheiat parteneriatul de guvernare cu PSD in octombrie, dupa ce Curtea Constitutionala a pronuntat hotararea Sosoaca. Ciuca a declarat ca decizia „ridica semne de intrebare cu privire la starea democratiei in Romania”.
Partidul de centru-dreapta sustine ca decizia instantei a fost motivata politic: patru dintre cei cinci judecatori au fost numiti de PSD si, deoarece votul de extrema-dreapta nu mai este impartit, Simion are sanse mult mai mari sa il invinga pe Ciuca in turul doi.
PNL s-a angajat sa nu intre intr-o noua coalitie cu social-democratii, dar multi analisti cred ca totusi ar putea ajunge sa faca acest lucru: partidele nu sunt de acord decat in privinta taxelor, iar Ciolacu a exclus orice fel de alianta cu extrema dreapta AUR.
Ultimele medii ale sondajelor sugereaza ca PSD ar putea castiga confortabil scrutinul parlamentar cu aproximativ 30% din voturi, urmat de AUR cu aproximativ 21%, USR – care a declarat ca nu va colabora cu PSD – cu 17% si PNL cu aproximativ 14%.
Pe baza scorurilor proiectate, PSD si PNL ar avea nevoie (presupunand ca isi pot depasi divergentele) de sprijinul unui al treilea partid mai mic, posibil UDMR, care reprezinta minoritatea maghiara din Romania, pentru a obtine o majoritate parlamentara.
Alternativa, o coalitie PSD-AUR, ar anunta o schimbare majora pentru Romania, un aliat occidental ferm. Simion ar putea cere incetarea sprijinului pentru Ucraina si o abordare a UE mult mai perturbatoare, nationalista si de inspiratie maghiara.
Cu toate acestea, daca PSD isi respecta promisiunea de a tine AUR departe de guvernare, iar PNL isi respecta promisiunea de a nu reveni la guvernare cu PSD, ar putea avea loc alegeri parlamentare anticipate.
Principala preocupare a alegatorilor este costul ridicat al vietii, inflatia din Romania – de aproximativ 5% – fiind cea mai ridicata din UE. Deficitul national in crestere vertiginoasa este, de asemenea, un subiect fierbinte, la fel ca si infrastructura degradata si serviciile de sanatate in dificultate.
Razboiul din Ucraina este, de asemenea, o problema majora pentru alegatorii de extrema dreapta, care se opun vehement sprijinului continuu, desi subestimat, al Romaniei pentru Kiev, cresterii cheltuielilor pentru apararea nationala si pozitiei tot mai importante pe flancul estic al NATO, scrie The Guardian.
Cei 330 de membri ai Parlamentului sunt alesi prin reprezentare proportionala in 43 de circumscriptii electorale, cu unele locuri rezervate minoritatilor nationale. Pentru a fi reprezentate, partidele trebuie sa depaseasca un prag de 5% din totalul voturilor exprimate.
In alegerile anterioare din 2020, doar cinci partide au depasit acest prag. Daca se repeta acelasi model, pana la 15% sau 20% din locurile din parlament ar putea fi redistribuite acelor partide care trec de 5%, ceea ce ar putea oferi PSD si PNL o majoritate.
Dincolo de alegerea prim-ministrului, presedintele joaca un rol in mare masura simbolic, desi reprezinta tara pe scena internationala, mentioneaza The Guardian.
