Summitul ONU privind clima (COP29): Contributia pentru combaterea schimbarilor climatice ar putea trece de 300 de miliarde de dolari anual

Uniunea Europeana, SUA, respectiv grupul tarilor bogate, si-au marit oferta de finantare a combaterii schimbarilor climatice pentru tarile in curs de dezvoltare la 300 de miliarde de dolari pe an, sambata, in cadrul COP29, in incercarea de a debloca negocierile din ce in ce mai tensionate, scrie Reuters.

Summitul ONU privind clima trebuia sa se incheie vineri insa s-a prelungit, negociatorii din aproape 200 de tari, care trebuie sa adopte acordul prin consens, incercand sa ajunga la un acord asupra unui plan de finantare pentru urmatorul deceniu.

Nu se stie daca oferta revizuita ar fi suficienta pentru a duce la un acord, insa negociatorii din tarile in curs de dezvoltare si din natiunile insulare si-au exprimat sambata frustrarea fata de un proces despre care au afirmat ca nu este incluziv si au parasit temporar discutiile.

O propunere de 250 de miliarde de dolari, formulata vineri de presedintia azera a COP29, a fost respinsa ca fiind total insuficienta de catre tarile in curs de dezvoltare, afectate de costurile tot mai mari ale efectelor furtunilor, inundatiilor si secetelor provocate de schimbarile climatice.

COP29 a scos la iveala diviziunile dintre guvernele bogate, constranse de bugetele interne restranse, si tarile in curs de dezvoltare, in timp ce esecurile din trecut in ceea ce priveste indeplinirea obligatiilor de finantare a combaterii schimbarilor climatice au facut, de asemenea, ca tarile in curs de dezvoltare sa fie neincrezatoare in noile promisiuni.

Noul obiectiv este menit sa inlocuiasca angajamentul anterior al tarilor dezvoltate de a furniza 100 de miliarde de dolari pe an pentru finantarea combaterii schimbarilor climatice pentru tarile mai sarace pana in 2020. Acest obiectiv a fost atins cu doi ani intarziere, in 2022, si expira in 2025.

Cinci surse la curent cu discutiile cu usile inchise au declarat ca UE a fost de acord ca ar putea accepta cifra mai mare de 300 de miliarde de dolari pe an. Doua dintre surse au declarat ca Statele Unite, Australia si Marea Britanie au fost, de asemenea, de acord.

Un purtator de cuvant al Comisiei Europene si un purtator de cuvant al guvernului australian au refuzat sa comenteze negocierile.

Fara nicio actualizare oficiala a proiectului de acord din partea presedintiei COP29, atmosfera a fost tensionata in randul grupurilor de negociere.

„Nu exista nicio claritate cu privire la calea de urmat. Nu exista claritate cu privire la vointa politica de care avem nevoie pentru a iesi din aceasta situatie”, a declarat negociatorul principal din Panama, Juan Carlos Monterrey Gomez.

Reprezentantii blocurilor tarilor cel mai putin dezvoltate si ai tarilor insulare mici au parasit frustrati sala de negocieri, dar au declarat ca raman angajati in gasirea unui acord. „Am iesit temporar, dar ramanem interesati de discutii pana cand vom obtine un acord echitabil”, a declarat presedintele blocului tarilor cel mai putin dezvoltate, Evans Njewa, intr-o postare pe X.

Alianta Statelor Insulare Mici a emis un comunicat prin care a confirmat, de asemenea, retragerea temporara din negocieri. „Nu dorim nimic mai mult decat sa continuam sa ne implicam, dar procesul trebuie sa fie incluziv”, a declarat aceasta.

John Podesta, trimisul SUA pentru clima, a declarat ca se asteapta ca discutiile sa avanseze catre un acord. „Sa speram ca aceasta este furtuna dinaintea linistii”, a spus el.

Marina Silva, ministrul brazilian al mediului si schimbarilor climatice, declarase vineri ca natiunea sa – care urmeaza sa gazduiasca summitul de anul viitor – face presiuni pentru a obtine 390 de miliarde de dolari anual de la tarile dezvoltate pana in 2035. „Nu putem parasi Baku fara o decizie care sa fie la inaltimea provocarii cu care ne confruntam”, a declarat ea prin intermediul unui translator.

Negociatorii au lucrat pe parcursul summitului de doua saptamani pentru a aborda alte intrebari critice privind obiectivul de finantare, inclusiv cine este invitat sa contribuie si cat de mult din finantare este pe baza de grant, mai degraba decat sub forma de imprumuturi.

Lista tarilor care trebuie sa contribuie, aproximativ doua duzini de tari industrializate, inclusiv SUA, natiunile europene si Canada, a pornit de la o lista stabilita in timpul discutiilor ONU privind clima din 1992. Guvernele europene au cerut altor state sa li se alature, inclusiv Chinei, a doua cea mai mare economie a lumii, si statelor bogate in petrol din Golf.