Summitul de pace din Elvetia. Premierul Spaniei: „Un lucru este clar in acest conflict: exista un agresor, care este Putin, si exista o victima, care este poporul ucrainean”

Puterile occidentale si alte tari din restul lumii vor folosi ziua de duminica, a doua zi a unui important summit desfasurat in Elvetia, la Buergenstock, pentru a cauta un consens privind condamnarea invaziei Rusiei in Ucraina si pentru a sublinia preocuparile legate de costul uman al razboiului, transmite Reuters.

Un proiect al declaratiei finale a summitului, consultat de Reuters, se refera la invazia Rusiei ca la un „razboi” – o eticheta pe care Moscova o respinge – si solicita restabilirea controlului Ucrainei asupra centralei nucleare Zaporizhzhia si a porturilor sale din Marea Azov.

Moscova prezinta ceea ce numeste „operatiunea sa militara speciala” din Ucraina ca parte a unei lupte mai ample cu Occidentul, despre care spune ca ar vrea sa ingenuncheze Rusia.

Kievul si Occidentul spun ca Rusia duce un razboi ilegal de cucerire.

Lideri mondiali, printre care vicepresedintele american Kamala Harris, cancelarul german Olaf Scholz si presedintele francez Emmanuel Macron, s-au reunit in acest weekend in statiunea montana elvetiana in incercarea de a consolida sprijinul international necesar pentru a se pune capat razboiului.

Numerosi lideri occidentali au condamnat cu tarie invazia, invocand Carta ONU in apararea integritatii teritoriale ucrainene si respingand cererile presedintelui rus Vladimir Putin de a obtine parti din Ucraina ca o conditie pentru pace.

„Un lucru este clar in acest conflict: exista un agresor, care este Putin, si exista o victima, care este poporul ucrainean”, a declarat premierul spaniol Pedro Sanchez.

Se asteapta ca unii lideri sa plece mai devreme de la summit, iar discutiile de duminica sa se indrepte spre urmarirea unei pozitii comune privind necesitatea securitatii nucleare si alimentare, precum si pentru intoarcerea prizonierilor de razboi si a copiilor refugiati din Ucraina in timpul conflictului.

Copiii deportati ilegal trebuie sa fie returnati in Ucraina

Consilierul pentru securitate nationala al Casei Albe, Jake Sullivan, a declarat reporterilor ca, in acest sens, Qatarul a ajutat la medierea intoarcerii din Rusia a cel putin 30 de copii ucraineni la familiile lor.

„Va fi nevoie de presiune internationala. Va fi nevoie de un reflector din partea comunitatii internationale – si nu doar de vocile din Statele Unite sau Europa -, ci si de voci neobisnuite, pentru a spune ca ceea ce a facut Rusia aici este condamnabil din punct de vedere moral si ca trebuie ca situatia sa fie refacuta”, a spus el.

Kievul afirma ca aproximativ 20.000 de copii au fost luati in Rusia sau pe teritoriul ocupat de Rusia fara consimtamantul familiei sau al tutorilor, de la inceputul razboiului. Moscova respinge acest lucru, spunand ca a protejat copiii vulnerabili din zona de razboi.

Proiectul de comunicat, datat 13 iunie, cere ca toti copiii deportati ilegal sa fie returnati.

Presedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat participarea a peste 90 de tari la statiunea Buergenstock, de la Lacul Lucerna, ca pe o dovada a sprijinului international pentru Kiev, chiar daca unii aliati europeni au declarat ca este nevoie de o extindere a eforturilor si prezentei pentru a construi un plan de pace durabil.

Arabia Saudita ar putea gazdui viitorul summit de pace Ucraina-Rusia

O ambitie principala a organizatorilor elvetieni si ucraineni este aceea de a anunta, duminica, si tara gazda a unei viitoare conferinte de pace, pornind de la impulsul summitului elvetian.

Arabia Saudita este unul dintre favoriti, iar ministrul de externe, printul Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat ca regatul este pregatit sa sprijine procesul de pace, dar a avertizat ca un acord viabil va depinde de unele „compromisuri dificile”.

Karl Nehammer: „Am venit cu totii aici sa discutam…”

Gasirea unui echilibru, in declaratia finala a summitului, intre o condamnare directa a invaziei Rusiei in Ucraina si o formulare care sa atraga un sprijin cat mai larg posibil a facut parte din lupta diplomatica la acest eveniment, spun sursele.

Ramane de vazut cate tari vor sustine o declaratie comuna finala, iar cancelarul austriac Karl Nehammer a incercat sambata sa tempereze oarecum aceste sperante:

„Va rog, pentru a gestiona asteptarile, concluzia esentiala trebuie sa fie ca am venit cu totii aici sa discutam, ca natiunile si continentele discuta intre ele… Aceasta este esenta acestei conferinte”, a spus el. „Pacea si procesele de pace necesita timp, lucrand milimetru cu milimetru.”