Statele membre ale ONU au adoptat primul tratat impotriva criminalitatii informatice

Statele membre ale ONU au aprobat joi primul lor tratat de combatere a criminalitatii cibernetice, un text care a fost imediat condamnat de activistii pentru drepturile omului si de principalele industrii tehnologice, care au avertizat cu privire la un instrument de „supraveghere” globala, transmite France Presse, citata de Agerpres.

Dupa trei ani de negocieri oficiale si o sesiune finala de doua saptamani la New York, „Conventia Organizatiei Natiunilor Unite impotriva criminalitatii informatice” a fost aprobata prin consens si va fi acum prezentata Adunarii Generale pentru adoptare oficiala.

„Consider ca documentele (…) au fost adoptate. Va multumesc foarte mult, bravo tuturor”, a declarat in aplauze Faouzia Boumaiza Mebarki, presedinta comitetului interguvernamental infiintat in 2019 pentru redactarea tratatului, la propunerea Rusiei.

Noul tratat, care poate intra in vigoare dupa ce va fi ratificat de 40 de tari, vizeaza „combaterea mai eficienta a criminalitatii informatice” si consolidarea cooperarii internationale in acest domeniu, citand in special pornografia infantila si spalarea de bani.

„Am demonstrat importanta vointei politice si a determinarii noastre colective de a preveni si combate criminalitatea informatica prin cooperare internationala”, a declarat delegatul sud-african, salutand in numele Grupului Africa o „conventie istorica”.

„Asistenta tehnica si consolidarea capacitatilor vor oferi sprijinul necesar tarilor cu infrastructuri cibernetice mai putin dezvoltate”, a adaugat ea.

Insa opozantii tratatului, o alianta neobisnuita de activisti pentru drepturile omului si mari companii de tehnologie, se plang ca domeniul sau de aplicare este mult prea larg.

In special, textul prevede ca un stat poate, pentru a investiga orice infractiune pedepsita cu cel putin patru ani de inchisoare in conformitate cu legislatia sa nationala, sa solicite autoritatilor unui alt stat orice dovada electronica referitoare la infractiunea respectiva si, de asemenea, sa solicite date de la un furnizor de acces.

Acesta va fi „un dezastru pentru drepturile omului si un moment intunecat pentru ONU”, a declarat pentru AFP Deborah Brown de la Human Rights Watch, descriind un „instrument multilateral de supraveghere fara precedent”.

Tratatul poate fi utilizat pentru a reprima jurnalistii, activistii, persoanele LGBT, ganditorii liberi si alte persoane, in afara granitelor”, a spus Brown.

In acest context, Inaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului si-a exprimat rezerve serioase cu privire la text, facand apel in aceasta saptamana la state sa „se asigure ca drepturile omului sunt in centrul Conventiei”. Aparatorii drepturilor, cercetatorii si copiii nu ar trebui sa se teama de incriminarea activitatilor protejate”, a adaugat el pe X.

Desi exista un consens privind combaterea pornografiei infantile si a exploatarii sexuale a copiilor, unii sunt ingrijorati de posibila incriminare a selfie-urilor intime sau a imaginilor realizate de un minor in timpul unor relatii sexuale consensuale.

„Din pacate, (comitetul) a adoptat o conventie care nu abordeaza multe dintre deficientele majore identificate de societatea civila, sectorul privat si chiar de organismul ONU pentru drepturile omului”, a declarat pentru AFP Nick Ashton-Hart, care a condus delegatia organizatiei Cybersecurity Tech Accord, ce reuneste peste 100 de companii din acest sector, precum Microsoft si Meta.

„Nu credem ca statele ar trebui sa semneze sau sa aplice aceasta conventie”, a argumentat el.

Pe de alta parte, unele delegatii considera ca tratatul pune prea mult accentul pe drepturile omului.

In urma cu cateva zile, Rusia, un sustinator de lunga durata al procesului, a deplans un tratat „mai mult decat saturat cu garantii privind drepturile omului”, acuzand anumite tari ca „urmaresc obiective inguste si egoiste sub masca valorilor democratice”.

In cursul sesiunii de joi de aprobare a textului, Iranul a incercat sa obtina eliminarea unui numar de clauze „grav eronate”.

Unul dintre paragrafele in cauza subliniaza ca „nicio dispozitie din prezenta conventie nu trebuie interpretata ca permitand suprimarea drepturilor omului sau a libertatilor fundamentale”: libertatea de exprimare, de constiinta, de opinie, de religie, de asociere etc.

Aceasta cerere de eliminare a fost respinsa cu 102 voturi impotriva, 23 pentru (intre care Rusia, India, Sudan, Venezuela, Siria, Coreea de Nord si Libia) si 26 de abtineri. Cu toate acestea, nici Iranul si nici o alta tara nu au ales sa blocheze aprobarea prin consens.