Soc la Tokyo, India depaseste Japonia in topul economiilor mondiale. Japonia ajunge pe locul cinci
Anuntul potrivit caruia, in 2025, India va depasi Japonia in ceea ce priveste produsul intern brut nominal in dolari a socat Tokyo, care pana in 2010 a fost, fara indoiala, a doua cea mai mare economie a lumii, dar care acum este pe punctul de a aluneca pe locul cinci, arata Deutsche Welle intr-o analiza.
In estimarile publicate la sfarsitul lunii aprilie, Fondul Monetar International (FMI) a indicat ca PIB-ul nominal al Indiei va ajunge la 4.340 de miliarde de dolari (4.030 de miliarde de euro) in 2025, depasind astfel PIB-ul de 4.310 miliarde de dolari al Japoniei. Momentul in care India a ajuns pe locul al patrulea in lume vine cu un an mai devreme decat ultima estimare a FMI, in mare parte datorita slabiciunii yenului japonez.
Declinul Japoniei in clasamentul economic mondial vine dupa ce guvernul a confirmat ca tara a cazut in urma Germaniei in 2023. Socul provocat de faptul ca India va depasi probabil Japonia anul viitor este comparabil cu cel din 2010, cand o China plina de avant a inlocuit Japonia ca a doua cea mai mare economie a lumii.
„Pentru Japonia, aceasta este o preocupare foarte mare – dar putini oameni vorbesc deschis despre acest lucru, deoarece este jenant si foarte dificil de rezolvat”, a declarat Martin Schulz, economist sef de politici pentru unitatea Global Market Intelligence Unit a Fujitsu.
Problemele cu care se confrunta tara au fost recunoscute de Shinzo Abe atunci cand a devenit prim-ministru in 2012 si a anuntat planuri radicale denumite „Abenomics” pentru a ridica cresterea economica a Japoniei, a declarat Schulz.
Si, in timp ce doua dintre cele „trei directii” ale politicii – relaxarea monetara de catre Banca Japoniei si stimularea fiscala prin cheltuieli guvernamentale – s-au bucurat de un bun grad de succes, cea de-a treia, a reformelor structurale, nu a avut succes.
„Intreaga idee a Abenomics a fost de a impulsiona cresterea la nivelul intreprinderilor, dar era nevoie si de reforme structurale pentru a impulsiona productivitatea, insa acest lucru este foarte greu de realizat intr-o tara care imbatraneste si in care exista rezistenta la schimbare, la digitalizare, iar oamenii care ocupa pozitii de mult timp prefera pur si simplu vechile metode.”
Ca si in alte parti, pandemia COVID-19 si razboiul Rusiei din Ucraina au avut un impact asupra economiei Japoniei care inca se resimte, dar alti indicatori indica o problema mai acuta.
Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) a exercitat noi presiuni asupra Tokyo odata cu publicarea, la 2 mai, a ultimului sau raport privind perspectivele de crestere economica globala.
In timp ce OCDE preconizeaza o crestere de 3,1% pentru intreaga lume, fata de 2,9% in raportul din februarie, si a estimat ca atat SUA, cat si China vor depasi previziunile anterioare, organizatia cu sediul la Paris a redus cresterea probabila a Japoniei de la 1%, cat preconiza cu trei luni inainte, la doar 0,5%.
Pe piata auto, India este noua China
O parte din starea de rau economica a Japoniei poate fi legata de cele trei „decenii pierdute” de crestere economica stagnanta, a declarat Naomi Fink, strateg global si director general al Nikko Asset Management din Tokyo.
„Atat SUA, cat si Japonia sunt piete dezvoltate si nu se poate astepta ca acestea sa creasca la fel de repede ca pietele emergente, precum China si India, unde clasa de mijloc ocupa o parte tot mai mare din PIB, infrastructura ramane de construit si, in concluzie, o multime de capitaluri nu au fost inca mobilizate”, a declarat ea pentru DW.
„Este normal ca tarile dezvoltate sa creasca mai incet decat pietele emergente – acestea au mai putin de crescut inainte de a atinge un echilibru de crestere, au de obicei populatii imbatranite, chiar si cu un anumit grad de migratie interna”, a adaugat Fink.
Cheia pentru cresterea viitoare a Japoniei, a spus ea, va fi investitia in cresterea productivitatii – tehnologie, capital uman, imbunatatiri ale proceselor de afaceri – deoarece cresterea populatiei nu va ramane principalul motor al expansiunii economice.
Japonia nu ar putea egala investitiile Indiei in infrastructura si o clasa de mijloc in crestere rapida, a adaugat Fink, in timp ce Germania a depasit Japonia in primul rand datorita scaderii abrupte a yenului in raport cu euro din ultimii 12 ani – o scadere de 40% care a plasat rata de schimb reala efectiv la minimul ultimilor 50 de ani.
Yenul reprezinta cea mai mare provocare
Yenul slab este, fara indoiala, cea mai mare provocare a guvernului japonez in acest moment, a declarat Schulz, dupa cum indica doua interventii pe piata in aprilie, care au fost o incercare de a sustine moneda.
„Yenul devine o problema majora si, in timp ce in trecut, daca guvernele nu faceau nimic, acesta isi revenea, nu se intampla acest lucru de data aceasta”, a spus el. Interventia pe piata a fost „inutila”, a subliniat el, si va ramane asa atata timp cat ratele dobanzilor raman statice.
Solutia, a aratat expertul, este ca Banca Japoniei sa adopte o politica monetara mai stricta si ca natiunea sa se concentreze pe imbunatatirea productivitatii.
Fink este, de asemenea, optimist cu prudenta ca s-ar putea sa se intrevada imbunatatiri la orizont.
„Ma astept ca Japonia sa isi depaseasca stacheta scazuta a cresterii potentiale, dar nu ne putem astepta ca economiile dezvoltate sa creasca la fel de rapid ca economiile in curs de dezvoltare”, a spus ea. „Cred ca principalul obiectiv pentru Japonia nu este sa obtina cu orice pret o crestere nominala, ci sa invinga definitiv deflatia si sa isi mareasca cresterea potentiala scazuta din prezent”.
O serie de initiative care au fost deja puse in aplicare – modificarea practicilor de guvernanta corporativa, incurajarea unei participari mai mari a fortei de munca pentru a reduce presiunile cauzate de lipsa fortei de munca calificate si „elaborarea de politici care sa ajute la imbunatatirea capitalului uman” – vor da roade, a spus ea.
„Exista deja unele semne bune ca acest lucru se intampla”, a adaugat ea, subliniind comportamentul de investitii al companiilor ca raspuns la deficitul de forta de munca, in special sub forma unor cresteri salariale in aceasta primavara, „care ar putea arata unele efecte pozitive in restul economiei”.
