Probleme si in Franta. Extrema dreapta s-a unit cu stanga pentru a darama guvernul lui Michel Barnier

Dupa sase luni de la dizolvarea sa surprinzatoare, urmata de alegeri legislative anticipate, Adunarea Nationala a Frantei se pregateste miercuri sa demita prin motiune de cenzura guvernul minoritar al prim-ministrului Michel Barnier, ceea ce ar agrava criza politica in care se afla tara, transmite AFP, citata de Agerpres.

Deputatii vor examina incepand de la ora locala 16:00 (15:00 GMT) doua motiuni de cenzura depuse de alianta de stanga si, respectiv, de extrema dreapta. Caderea guvernului printr-o motiune de cenzura ar fi o premiera pentru Franta dupa 1962.

Suspansul este limitat, in conditiile in care cele doua blocuri au impreuna majoritatea voturilor necesare, astfel incat soarta premierului Michel Barnier – un veteran al dreptei franceze, fost negociator al UE pentru Brexit – pare pecetluita la numai trei luni de la instalarea in functie.

Cele doua motiuni au fost depuse dupa ce premierul a declansat marti articolul 49.3 din Constitutie pentru adoptarea bugetului asigurarilor sociale fara vot, prin asumarea raspunderii guvernului.

Decizia a fost luata dupa mai multe zile de negocieri bugetare dure, in cursul carora Michel Barnier a cedat unora din cererile partidului Rassemblement National (RN, extrema dreapta), aflat in pozitia de arbitru al jocului.

Liderul RN, Jordan Bardella, si-a reafirmat miercuri la postul public de radio France Inter opozitia fata de „un buget periculos pentru cresterea economica si puterea de cumparare”. El a denuntat de asemenea „strategia fricii” prin care guvernul agita de mai multe zile amenintarea de criza bugetara in caz de demitere.

Aflat la Riad, presedintele Emmanuel Macron, a carui decizie in iunie de a dizolva Adunarea Nationala a aruncat tara in criza, a declarat ca nu poate „crede in votarea unei motiuni de cenzura”, si a cerut „sa nu li se provoace teama oamenilor” prin evocarea unui risc de criza financiara.

In schimb, premierul a repetat ca adoptarea motiunii de cenzura ar face „totul mai dificil si mai grav”, dat fiind ca semnalele indica deja, potrivit lui, stare de alerta in plan bugetar, financiar, economic si social.

Asteptat sa ajunga la 6,1% din PIB in 2024, mult peste prognoza de 4,4% din toamna lui 2023, deficitul public ar rata tinta de 5% in lipsa unui buget, iar incertitudinea politica ar apasa asupra costului datoriei.

Probabila adoptare a motiunii de cenzura ar urma dupa luni de criza, declansata prin dizolvarea Adunarii Nationale dupa deruta taberei prezidentiale la alegerile pentru Parlamentul European in fata RN.

Legislativele anticipate au avut ca rezultat formarea unei Adunarii fracturate in trei blocuri (alianta de stanga, macronistii si dreapta, extrema dreapta), fara ca vreunul sa dispuna de majoritate absoluta.

In cazul demiterii guvernului, desemnarea unui nou prim-ministru ii va reveni presedintelui Macron, care a avut nevoie de aproape 50 de zile pentru a-l numi pe Michel Barnier pe 5 septembrie.

Daca nu va fi gasita o solutie rapida, deputatii vor trebui sa voteze o „lege speciala”, ce permite asigurarea continuarii functionarii statului.