Politico: De ce Belgia ar putea fi pe cale sa se destrame. Tensiunile dintre Flandra si Valonia se acutizeaza. „Belgia este o casatorie fortata”

Micul stat vest-european care gazduieste sediile UE si NATO are de mult timp o viata politica nationala disfunctionala. Detine recordul mondial pentru cea mai lunga perioada de timp necesara pentru formarea unui guvern in timpul negocierilor de coalitie – peste 500 de zile, scrie Politico.

Acum, tensiunile dintre Flandra, de limba olandeza, in nord, si Valonia, de limba franceza, in sudul tarii, ameninta sa se trasnsforme intr-o criza mult mai mare.

Alegerile urmeaza sa aiba loc in iunie 2024. Potrivit unui sondaj realizat de Politico, partidul de extrema dreapta Vlaams Belang – care doreste sa transforme Flandra intr-un stat complet independent si separat – este acum cea mai mare forta politica din tara.

Tom Van Grieken (foto), care a devenit presedinte al partidului sau cand avea doar 28 de ani si care a fost cheia succesului recent al acestuia, a fost ferm in ceea ce priveste planurile sale de independenta daca va castiga.

„Credem ca Belgia este o casatorie fortata”, a declarat Van Grieken pentru Politico in biroul sau din apropierea cartierului UE din Bruxelles. „Daca unul dintre soti vrea sa divorteze, vom discuta asta ca adulti… Trebuie sa ajungem la o divizare ordonata. Daca nu vor sa vina la masa cu noi, o vom face in mod unilateral.”

Pentru multi dintre cei 12,6 milioane de locuitori ai tarii, sfarsitul iminent al tarii lor ar putea fi o surpriza.

Luptele dure dintre nordul de limba flamanda si sudul francofon s-au intetit in ultimii ani.

Cetatenii flamanzi, candva defavorizati in ciuda faptului ca sunt mai numerosi decat omologii lor francofoni, au acum drepturile lingvistice si competentele politice pe care le-au cerut de mult timp.

„Pentru multi, batalia s-a cam dat”, a declarat Karl Drabbe, un editor cu radacini in miscarea flamanda. In cadrul statului federal belgian, regiunile au acum competente extinse in ceea ce priveste furnizarea de educatie, politica agricola si transporturile.

Dar liderii precum Vlaams Belang nu se bazeaza doar pe politica lor pro-independenta.

Ascensiunea extremei dreptei

In UE, extrema dreapta a luat amploare in ultimele luni, in contextul in care blocul comunitar se confrunta cu imigratia, cresterea lenta si inflatia ridicata. In acest context, partidele populiste si anti-sistem au castigat sprijin.

Belgia este una dintre tarile europene care se confrunta cu un aflux major de solicitanti de azil, cu un numar de sosiri similar cu cel din timpul crizei migratiei din 2015.

In Flandra, migratia este considerata preocuparea numarul unu pentru alegatori, potrivit unor studii recente. „Vlaams Belang detine tema migratiei, care este foarte importanta pentru o multime de alegatori flamanzi”, a declarat Nicolas Bouteca, profesor asociat la Universitatea din Gh33ent. „Acesta este principalul motiv al succesului lor”.

Pentru Bart De Wever, presedintele partidului nationalist flamand N-VA, „aceeasi tendinta se intampla in toata Europa in acest moment”.

Exista „un val de neliniste imens” in randul cetatenilor, care se simt „abandonati din punct de vedere economic de propriile elite”, a declarat el pentru Politico. „Si oricat de nedrept vi se pare acest lucru, extrema dreapta profita de el”. In sondaje, partidul sau, N-VA, este acum al doilea ca marime in Flandra, dupa Vlaams Belang.

Potentialii alegatori ai Vlaams Belang considera ca migratia este cea mai importanta problema politica, urmata de taxe si economie. O reforma a statului belgian este semnificativ mai putin relevanta pentru ei, potrivit aceluiasi studiu.

Belgia a fost creata intr-un mod haotic, neplanificat. S-ar putea ca disparitia tarii sa se produca, de asemenea, din intamplare, ca urmare a faptului ca alegatorii doresc pur si simplu sa abordeze problema migratiei?

Van Grieken spune ca nimeni nu ar putea sa nu observe sprijinul partidului sau pentru independenta flamanda. „Nu este vorba ca oamenii nu stiu. Este primul punct al programului nostru”, a declarat el.

Calea spre divort

Strategia lui Van Grieken este de a deveni cel mai mare partid din Flandra la alegerile din iunie anul viitor, ceea ce i-ar oferi prerogativa de a-si alege partenerul de coalitie pentru guvernul flamand. In mod ideal pentru el, acesta ar fi N-VA. Apoi, guvernul flamand ar emite o declaratie de suveranitate pentru a-i forta pe partenerii de coalitie francofoni sa negocieze sfarsitul Belgiei.

Exista obstacole, chiar daca Van Grieken castiga. In cadrul N-VA, exista dezacorduri aprige cu privire la formarea unui guvern cu Vlaams Belang. O astfel de miscare ar incalca o promisiune veche de un deceniu a establishmentului politic belgian de a nu guverna cu extrema dreapta. Chiar daca N-VA ar face pasul fatidic de a face echipa cu extrema dreapta, partea francofona a politicii belgiene va fi probabil o absenta la masa negocierilor, cel putin la inceput.

Cu toate acestea, fiecare dintre acesti pasi ar crea o instabilitate politica suplimentara in Belgia, iar acest lucru, in sine, ar putea contribui la promovarea cauzei independentei.

Prim-ministrul belgian Alexander De Croo, care conduce in prezent o coalitie dificila formata din sapte partide, a venit la putere dupa alegerile din 2019.

Acest vot a fost urmat de o cautare chinuitoare de 500 de zile pentru un acord de coalitie, iar de atunci De Croo se lupta sa mentina partidele de guvernamant pe aceeasi lungime de unda in privinta problemelor cheie.

Continuarea declinului partidelor de la centru la alegerile de anul viitor ar face si mai dificila formarea unui guvern de coalitie nationala. Ivan De Vadder, un reporter politic veteran care a scris mai multe carti despre politica belgiana, se teme ca acest lucru ar crea un cerc vicios. „Pentru mine, ceea ce se va intampla la nivel federal este mult mai exploziv, deoarece risti un blocaj total al institutiilor politice… Acest lucru este mult mai exploziv pentru supravietuirea Belgiei decat ideea ca Flandra sa isi proclame independenta.”

Foto: ro.depositphotos.com