Politico: „Alegerile din Romania. Ce naiba se intampla?”
Iata ce trebuie sa stiti dupa ce un presupus atac hibrid rusesc a determinat Curtea Constitutionala a Romaniei sa anuleze alegerile prezidentiale, comenteaza POLITICO, intr-o analiza publicata sambata.
Anularea alegerilor prezidentiale intre doua tururi de scrutin nu este un demers lejer, dar Curtea Constitutionala a Romaniei a decis ca este esential sa protejeze democratia de atacurile straine. Decizia instantei a adus tara intr-o stare de framantare si nu este clar cum vor evolua tulburarile.
Avertismentele privind un masiv atac hibrid rusesc care denatureaza democratia Romaniei au determinat Curtea Constitutionala sa anuleze alegerile prezidentiale.
Ce se intampla acum?
Duminica aceasta, romanii urmau sa voteze in turul doi al scrutinului pentru viitorul lor presedinte. Au avut doi candidati din care sa aleaga: primarita de centru-dreapta a unui mic oras, Elena Lasconi, si Calin Georgescu, un independent de extrema dreapta care a fost catapultat din obscuritate in frunte, in primul tur de scrutin din 24 noiembrie.
Vineri, Curtea Constitutionala a Romaniei a decis ca primul tur al alegerilor a fost atat de grav afectat de catre o presupusa operatiune rusa de a influenta rezultatul incat intregul proces trebuie abandonat si reluat.
Actualul presedinte Klaus Iohannis a fost nevoit sa-si prelungeasca mandatul, candidatii politici incearca sa se regrupeze si se pregatesc sa-si reia campaniile costisitoare, iar milioane de alegatori se intreaba daca mai pot avea incredere in intregul proces electoral.
Cum am ajuns aici?
In urma cu o luna, Georgescu era aproape necunoscut in tara lui, fara sprijinul vreunui partid si cu un profil modest in media traditionala.
Dar toate acestea s-au schimbat in ultimele doua saptamani inainte de primul tur al alegerilor prezidentiale din data de 24 noiembrie. Aproximativ 25.000 de conturi TikTok pro-Georgescu au intrat puternic in actiune, in ceea ce analistii romani spun ca a fost o incercare coordonata de a influenta alegerile in favoarea sa.
Presedintele Iohannis a primit dovezi de la serviciile secrete de informatii care indica faptul ca atat actori statali, cat si non-statali au intervenit in alegeri si a numit Rusia drept responsabila pentru o serie de atacuri hibride agresive. SUA sustin si ele aceste concluzii referitoare la implicarea Rusiei in alegerile din Romania.
Actionand pe baza informatiilor, Iohannis a desecretizat dosare secrete despre care se presupunea ca Georgescu a beneficiat ilegal de o promovare electorala extinsa in perioadele in care campania electorala era interzisa. In plus, potrivit documentelor declasificate, campania lui a primit sprijin financiar strain, in ciuda faptului ca el a declarat ca nu a cheltuit nimic pentru ea.
Curtea Constitutionala a primit o multime de cereri de anulare a alegerilor in lumina declasificarii rapoartelor intocmite de serviciile de informatii.
Informatia „ca aceasta campanie a fost sustinuta ilegal din afara Romaniei” l-a condus pe Iohannis la concluzia ca „avem de-a face cu o chestiune de securitate nationala”, fapt declarat de presedinte intr-un discurs televizat sustinut vineri seara, dupa ce instanta si-a anuntat decizia.
Care este miza alegerilor?
Pentru multi romani, aceste alegeri au fost vazute ca o batalie intre Est si Vest. Lasconi s-a bucurat de sprijinul partidelor traditionale centriste, in timp ce Georgescu a fost sustinut de trei grupuri de extrema dreapta, dintre care doua au intrat recent in Parlament.
Opiniile sale fata despre NATO si UE – el a fost extrem de critic cu privire la implicarea Romaniei in ambele organizatii – au starnit temeri ca ar putea rupe aliantele internationale ale tarii si se va intoarce spre Moscova. El l-a laudat pe presedintele rus Vladimir Putin pe care il considera lider si patriot si a promis ca va pune capat intregului ajutor acordat de Romania Ucrainei, ceea ce ar fi un pas semnificativ intr-un moment critic pentru Kiev.
Chiar si asa, milioane de romani au fost atrasi de campania traditionalista a lui Georgescu si au fost gata sa-l voteze in turul de duminica impotriva lui Lasconi. El a castigat peste 2,1 milioane de voturi in primul tur, cand a concurat cu alti sapte candidati principali, dupa ce si-a manifestat sutinerea pentru familia traditionala si credinta sa ortodoxa.
Georgescu sustine acum ca este victima unui complot al elitei politice de a-l tine departe de putere si de a contracara vointa poporului, asemanand modul in care este tratat cu tratamentul aplicat lui Donald Trump de catre establishmentul din Statele Unite.
Chiar si principalul sau adversar, Lasconi, a denuntat decizia instantei, spunand ca democratia Romaniei este „calcata” in picioare de stat. Georgescu a folosit aceeasi expresie.
Riscul privind decizia instantei este ca mai multi alegatori romani sa isi piarda acum increderea in sistemul politic al tarii. In timp ce centrul Bucurestiului era calm vineri seara, pe strazi a fost o prezenta puternica a politiei. Evenimentele de pe parcursul cursei electorale au atras in ultimele zile demonstratii publice de la mii de oameni.
Ce se intampla mai departe?
Georgescu a spus ca va depune o plangere la Curtea Suprema a Romaniei, dar nu exista o cale legala clara pentru a anula hotararea Curtii Constitutionale. El nu a spus inca daca intentioneaza sa candideze din nou la reluarea alegerilor.
La 1 decembrie, alegatorii romani au ales si un nou Parlament. Saptamana viitoare, o coalitie larga formata din patru partide va forma un Guvern care va lucra la organizarea noilor alegeri prezidentiale.
Coalitia va numi un prim-ministru care va fi aprobat de presedintele in exercitiu. Mandatul lui Iohannis s-ar fi incheiat pe 21 decembrie, dar el a spus ca va ramane la putere pana cand succesorul sau va depune juramantul.
Intre timp, anchetatorii penali au declansat o ancheta cu privire la atacurile cibernetice asupra infrastructurii electorale, care au fost detaliate in dosarele desecretizate de serviciile de informatii.
Aceasta este a treia ancheta deschisa de procurorii romani dupa ce procurorul general a lansat alte doua investigatii privind coruperea alegatorilor, frauda in sistemul informatic si spalarea banilor in valoare de cel putin 1 milion de euro in campania electorala.
TikTok este, de asemenea, sub criza la nivelul UE, dupa ce a fost chemat in fata Parlamentului European pentru a fi interogat cu privire la moderarea continutului sau in timpul primarelor si prezidentialelor iar Comisia Europeana i-a ordonat sa pastreze datele despre alegerile din Romania. TikTok ar fi inchis trei „campanii de influenta” dupa primul tur al alegerilor.
De asemenea, se solicita Curtii Constitutionale sa anuleze alegerile parlamentare, care au fost cuprinse intre cele doua tururi ale concursului prezidential. Unele partide subliniaza faptul ca votul a avut loc in timpul acelorasi atacuri hibride care au declansat decizia de anulare de vineri, conchide Politico.
