Pandemia din 1968 care a trecut fara „titluri cu majuscule”. Au murit atunci peste un milion de oameni

Un virus respirator aparut in China, care a trecut granitele dintre state, a cauzat o pandemie si, intr-o singura luna, a provocat zeci de mii de decese in Franta, semanand din aceste puncte de vedere cu noul coronavirus din 2020, s-a aflat la baza unei epidemii de gripa aparute in Hong Kong la sfarsitul anilor 1960, informeaza AFP, citata de Agerpres.

Prima pandemie din era contemporana, aceasta epidemie de gripa A (H3N2), constatata la jumatatea anului 1968 in enclava Hong Kong, a facut inconjurul planetei intr-un an si jumatate, ucigand in total 1 milion de persoane, din care 50.000 in Statele Unite si 31.000 in Franta.

„Oamenii erau adusi pe targa intr-o stare catastrofala. Mureau de hemoragie pulmonara, cu buzele cianotice, complet gri. Erau de toate varstele, de 20, de 30, de 40 de ani si mai mult”, isi amintea medicul specialist in boli infectioase Pierre Dellamonica intr-un articol publicat in 2005 in cotidianul Liberation.

Cadavrele erau depozitate „in camerele din spatele spitalelor si la morgi” in perioada varfului epidemiei din Franta, inregistrat in decembrie 1969, a dezvaluit pentru AFP istoricul specializat in domeniul sanitar Patrice Bourdelais.

Nu au existat niciun titlu publicat cu majuscule in ziarele din epoca, nicio masura guvernamentala, nici macar o alerta medicala.

„Indiferenta si cuvintele frumoase au avut castig de cauza in fata unei posibile mobilizari”, a adaugat Patrice Bourdelais, profesor titular al catedrei de „Populatie, epidemie si sanatate” la Scoala de Inalte Studii in Stiinte Sociale (EHESS) din Franta.

In varful epidemiei din Franta, inregistrat in data de 18 decembrie 1969, ziarele zilei mentionau o epidemie de gripa „stationara” (Le Figaro) sau care „pare sa regreseze” (Le Monde).

Cum se explica o astfel de atitudine placida? In epoca, mediul medical, liderii politici, mass-media si populatia in general erau aproape orbiti de progres si de noile sale arme, vaccinurile si antibioticele care fac miracole, capabile sa distruga, de exemplu, flagelul tuberculozei, a explicat Patrice Bourdelais.

Mai mult, sensibilitatea oamenilor in fata mortii nu era aceeasi ca in zilele noastre. „Cele 31.000 de victime ale gripei Hong Kong nu au creat scandaluri, au trecut chiar mai multe decenii neobservate”, a comentat acelasi istoric. Omenirea intreaga a trebuit sa astepte pana in 2003, cand au fost publicate cercetarile epidemiologului Antoine Flahault, pentru a realiza o numaratoare a deceselor cauzate de acea epidemie in Franta.

Era perioada „Celor 30 de Ani Gloriosi”, a boom-ului economic de dupa Al Doilea Razboi Mondial. „Pe acea curba a progresului multidimensional”, un accident precum o gripa ucigasa nu era la fel de intolerabil ca in zilele noastre.

Tensiunile internationale, marcate de razboaie inca prezente, precum cel din Vietnam, criza umanitara din Biafra (stat secesionist din Africa), au permis o relativizare a suferintelor asociate unei epidemii care a fost mai grava decat altele.

In prezent, lucrurile stau cu totul altfel: epidemia de COVID-19 a eliminat orice alt subiect de pe agenda publica si a provocat o paralizie uriasa la nivel global.

Poate pentru ca sanatatea a devenit o preocupare individuala primordiala si oamenii erau inconstient convinsi de faptul ca societatea moderna dispune de toate armele pentru a combate epidemiile, a explicat Patrice Bourdelais.

Pentru geograful Michel Lussault, importanta covarsitoare acordata in prezent pandemiei de COVID-19 reflecta pur si simplu „amploarea bulversarilor asociate mondializarii”, un fenomen marcat de mobilitati internationale extreme ce vizeaza marfurile, oamenii si informatia.

Specialistul in boli infectioase Philippe Sansonetti a evidentiat la randul sau propagarea internationala a noului coronavirus in emisfera nordica folosind o harta a zborurilor internationale din China spre Europa si spre America de Nord: raspandirea virusului coincide perfect cu densitatea acestor curse aeriene.

„Aceste boli emergente infectioase sunt maladii ale Antropocenului (era geologica in care incidenta activitatilor umane asupra Terrei devine preponderenta, n.r.), fiind exclusiv asociate cu cucerirea planetei de catre om”, a explicat acelasi specialist, profesor de Microbiologie si maladii infectioase la College de France.

Pandemia de COVID-19 ne spune o poveste in trei episoade: un „salt intre specii”, cu trecerea unui coronavirus de la liliac la om, apoi „o revarsare”, cu o contagiere de la un om catre alti oameni, si, in cele din urma, „o a treia etapa, care reprezinta propagarea exploziva, cauzata de om pe planeta noastra prin intermediul transporturilor intercontinentale”, a adaugat el.

In 1968 si 1969, virusul gripei A (H3N2) a avut nevoie de mai multe luni pentru a ajunge din Asia in Statele Unite si in Europa. De aceasta data, in 2020, noul coronavirus a reusit acest lucru in doar cateva saptamani.