NATO finalizeaza cea mai mare actualizare a strategiei de contracarare a amenintarii rusesti de la „Razboiul Rece” incoace

Alianta Nord-Atlantica finalizeaza reforma strategiei comune de contracarare a amenintarii rusesti si a terorismului, pe fondul invaziei rusesti in Ucraina si al amenintarilor constante ale Kremlinului, scrie publicatia spaniola El Pais.

Arhitectura, dezvoltata pentru noua realitate geopolitica si accelerata de invazia rusa, este „cea mai mare reconfigurare de la Razboiul Rece incoace”, au explicat interlocutorii publicatiei, care au participat la elaborarea strategiei, prima completa si comuna din ultimele trei decenii.

Strategia contine deja aproximativ 4.000 de pagini, care prezinta reformele unei serii de proceduri militare. Ea nu mai prevede grupuri militare mari, ci va prevala desfasurarea de batalioane mai mici – dar, mai ales, documentul analizeaza si actualizeaza diferitele amenintari ale Kremlinului – atacuri militare, cibernetice, hibride, precum si raspunsurile Aliantei la aceste scenarii.

Liderii militari si strategii Aliantei analizeaza in prezent o strategie care integreaza planurile nationale si regionale. Se asteapta ca acest nou plan sa fie aprobat in cadrul unui summit care va avea loc la Vilnius in luna iulie.

Miercuri, la Bruxelles a avut loc o reuniune a secretarului general al NATO cu liderii militari din statele membre ale Aliantei, in cadrul careia s-a analizat noua strategie. „Planurile regionale (asa-numita strategie) vor necesita imbunatatiri ale modelului fortelor armate ale NATO pentru a crea mai multe trupe pregatite de lupta in intreaga Alianta”, a declarat amiralul Rob Bauer, presedintele Comitetului militar al NATO.

NATO elaboreaza planuri de aparare actualizate si legate geografic, care definesc modul in care Alianta poate actiona impotriva atacurilor pe teritoriul sau si cum va contracara doua amenintari principale: Rusia si grupurile teroriste. Strategia contine, de asemenea, instructiuni pentru apararea unor locatii-cheie. „Pentru prima data de la Razboiul Rece, vom avea tinte obiective bazate pe amenintari”, a declarat amiralul Bauer.

Alianta avea deja planuri pentru modul de contracarare a amenintarilor din partea Rusiei aproape de la infiintarea sa. De fapt, a fost creata ca o organizatie in opozitie fata de URSS. Dar noua realitate marcata de razboiul purtat de Kremlin in Ucraina si de schimbarea relatiilor NATO cu Rusia a obligat Alianta sa revizuiasca, sa actualizeze si sa consolideze aceasta strategie.

Strategia are diferite niveluri: national, asa-numita „palarie strategica”, care acopera trei mari regiuni (Atlanticul de Nord, Europa Centrala si de Sud, din Spania pana in Turcia) si o analiza detaliata a amenintarilor si a raspunsurilor pe sfere: terestra, maritima, aeriana, spatiala si cibernetica.

Amenintarile si scenariile sunt diverse, potrivit surselor NATO: de la posibilitatea ca Rusia sa desfasoare mii de soldati la granitele flancului estic al Aliantei pana la vulnerabilitatea infrastructurii tarilor NATO, pe care a pus-o sub semnul intrebarii prin atacul asupra gazoductelor Nord Stream. Acest episod a obligat Alianta sa sporeasca supravegherea cablurilor de telecomunicatii subacvatice, a conductelor de gaz si a altor elemente importante pentru functionarea tarilor.

Strategia actualizata presupune, de exemplu, renuntarea la desfasurarea de grupuri militare mari si desfasurarea in schimb a unor brigazi (in jur de 5.000 de soldati) care se pot deplasa rapid si se pot desfasura pe teren.

Noul concept i-a ingrijorat intr-o oarecare masura pe aliatii estici, care se invecineaza cu Rusia si se tem ca planurile sunt prea teoretice si necesita mai multe elemente concrete, precum si continuarea consolidarii prezentei lor pe acest flanc. Acest concept, care s-a materializat la summitul de la Madrid de acum un an, a definit Moscova drept o „amenintare” si China drept o „provocare”. Diferenta, a precizat Bauer, este ca „nu exista planuri militare impotriva Chinei”.

Pentru a reformula strategia Aliantei, vor fi necesare mai multe investitii, recunosc surse din cadrul organizatiei. Jens Stoltenberg a subliniat din nou ca tarile ar trebui sa-si mareasca cheltuielile pentru aparare. Obiectivul sau este de a conveni asupra unui nou angajament, care este in prezent de 2% din PIB „cel putin”. Cu toate acestea, in ciuda faptului ca unele tari isi maresc investitiile, altele abia daca depasesc 1%: Spania – 1,09%, Belgia – 1,18%.