Marile manipulari FSN-PSD: „Coposu, mergi de unde ai venit”. Prima mineriada, acum uitata – Video

Prima mineriada din Bucuresti a avut loc la scurt timp dupa decembrie 1989, in ianuarie 1990. Noua putere, reprezentata de Ion Iliescu si Petre Roman, i-a chemat pe mineri pentru a-i asmuti impotriva liderilor partidelor istorice, proaspat reinfiintate.

Cea mai cunoscuta mineriada, si cea mai violenta, a fost cea din 13-15 iunie 1990. Insa pana in iunie, minerii au mai fost chemati la Bucuresti de inca doua ori. Prima data au venit in 28-29 ianuarie, dupa ce Iliescu si Petre Roman s-au speriat de amplele manifestatii din Capitala prin care se solicita indepartarea fostilor nomenclaturisti comunisti din fruntea tarii. FSN anuntase ca se transforma in partid politic si ca va candida la alegerile din 20 mai.

Noua putere, care controla televiziunea si radioul public, a lansat o ampla campanie de dezinformare si manipulare, sustinand ca liderii partidelor istorice, in special Corneliu Coposu, au venit din strainatate pentru vinde tara capitalistilor occidentali. Autoritatile au chemat minerii pentru „restabilirea ordinii”.

Corneliu Coposu a fost insa prezent, in toata perioada neagra a comunismului, pe teritoriul Romaniei.

Dupa instaurarea regimului comunist, Corneliu Coposu a fost arestat in iulie 1947, in urma inscenarii de la Tamadau, din 14 iulie 1947, cand au fost arestati mai multi fruntasi ai PNT. A fost condamnat la munca silnica pe viata pentru „inalta tradare a clasei muncitoare si crima contra reformelor sociale”, confiscarea averii, fiind trimis in puscarie cu regim de exterminare. Pana la amnistiere, in 1964, a trecut prin numeroase inchisori, inclusiv la coloniile de munca de la Canal – Poarta Alba si Capul Midia, executand 17 ani si jumatate de inchisoare, dintre care opt ani de izolare totala. In 1948 a fost arestata si sotia sa, Arlette, care avea sa moara in 1964, dupa 14 ani de detentie, se arata in lucrarea ”Personalitatile Romaniei contemporane – Protagonisti ai vietii publice”.

”Eu am cutreierat aproape toate puscariile din Romania, cu reveniri frecvente la Ministerul de Interne si, bineinteles, la Ghencea si la Vacaresti, care erau puncte de triaj”, rememora Corneliu Coposu in cartea ”Coposu. Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru” (Editura Anastasia, 1996). A fost dus, astfel, la Ministerul de Interne, la Malmaison, Vacaresti, Snagov, Pitesti, Uranus, Jilava, Canal, Ghencea, Bragadiru, Popesti-Leordeni, Craiova, Gherla, Sighet, Aiud, Ramnicu-Sarat.

Dupa eliberarea din inchisoare, Corneliu Coposu a avut doi ani si jumatate de domiciliu fortat la Rubla, in Baragan. Revenit in Capitala, a fost tinut sub permanenta urmarire, chemat de zeci de ori la Securitate, a avut numeroase perchezitii domiciliare, i-au fost ridicate corespondenta, manuscrisele, cartile. Dupa eliberare nu i-au fost date nici locuinta, nici loc de munca, fiind nevoit sa presteze o munca necalificata in constructii. Corneliu Coposu a continuat, in clandestinitate, sa desfasoare o activitate politica in spiritul ideilor national-taranesti.

Intrebat, peste ani, ce anume l-a ajutat sa supravietuiasca martiriului puscariilor, Corneliu Coposu a raspuns: ”Mai intai, credinta in Dumnezeu, care a fost suportul principal prin care am depasit toate vicisitudinile cu care am fost confruntat. In al doilea rand, am avut o miraculoasa siguranta in viitor, am avut certitudinea ca nu voi muri in puscarie, ca voi supravietui si voi fi martorul prabusirii comunismului”. (”Coposu. Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru”, Editura Anastasia, 1996)

Corneliu Coposu, presedintele Partidului National Taranesc Crestin Democrat (1990-1995), Bucuresti, 28 ianuarie 1990.

In noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, Corneliu Coposu a anuntat reintrarea in viata publica a PNT, sub denumirea de Partidul National Taranesc Crestin Democrat (PNTCD). A fost numit, de catre grupul de refacere a partidului, presedinte al PNTCD, iar ulterior a fost ales presedinte al partidului, in cadrul Congresului din 27-29 septembrie 1991. A fost presedinte al Partidului National Taranesc Crestin Democrat pana la moartea sa, in 1995. Corneliu Coposu a fost unul dintre initiatorii Conventiei Democrate Romane (CDR), care a reunit in acei ani formatiunile de opozitie, iar in perioada iunie 1992-noiembrie 1993 a fost presedinte al Comitetului Executiv al CDR. A fost senator de Bucuresti, reprezentand PNTCD pe lista CDR, ales la 27 septembrie 1992.

Este autorul mai multor volume, dintre care amintim: „Tara Salajului”, „Luptele romanilor din Transilvania inainte de Supplex Libellus Valachorum”, „Istoria unui Tribun”, „Actualitatea lui Simion Barnutiu”, „Armistitiul de la 23 august 1944 si implicatiile lui”, „Retrospective electorale” s.a.

Corneliu Coposu a fost membru al Asociatiei Oamenilor de Stiinta din Romania, al Asociatiei de Istorie Comparativa si Drept, membru in Consiliul Uniunii Europene Crestin-Democrate (1992), precum si presedinte de onoare al mai multor asociatii. In 1995, a fost decorat cu Legiunea de Onoare in grad de Ofiter, distinctie acordata de Republica Franceza.

In iunie 1994 a plecat in Germania pentru tratamentul unei boli de plamani, fiind supus atunci si unei operatii chirurgicale. A revenit in Bucuresti la 18 noiembrie 1994, reluandu-si activitatea de presedinte al PNTCD si de senator. A murit la 11 noiembrie 1995, la Bucuresti.

La 20 mai 2018, Fundatia „Corneliu Coposu”, impreuna cu Asociatia 21 decembrie 1989, a prezentat public continutul Testamentului lui Corneliu Coposu. Documentul a fost gasit dupa 23 de ani de la trecerea in eternitate a Seniorului de reprezentantii Fundatiei „Corneliu Coposu”, in arhiva acesteia, se arata intr-un comunicat de presa din 20 mai 2018 al Fundatiei „Corneliu Coposu”. Testamentul a fost scris de Corneliu Coposu in noaptea de 24 spre 25 iulie 1994, de pe patul de spital. „Testamentul politic al liderului PNTCD, Corneliu Coposu, indeamna generatia tanara sa se implice in apararea valorilor democratiei si sa nu cedeze presiunilor de orice fel, pentru ca doar in acest mod Romania va reusi sa depaseasca traumele lasate de perioada comunista (…) Printre principiile enuntate de Seniorul PNTCD se mai numara patriotismul dovedit prin fapte, nu prin vorbe, si puterea exemplului personal care sa educe tinerii in spiritul valorilor universale”, se mentioneaza, intre altele, in comunicatul de presa din 20 mai 2018.

Personalitate de prim rang a vietii noastre politice post-decembriste, Corneliu Coposu a fost, pentru cei care l-au cunoscut, intruchiparea modestiei si a echilibrului, se arata in prefata cartii „Corneliu Coposu. Semnele timpului” (editie alcatuita de Mircea Popa, Editura de Vest, Timisoara, 1997). „Marele sau merit este acela de a nu fi fortat deloc lucrurile, lasandu-le sa curga in albia lor fireasca, convins fiind ca timpul le va aseza pe toate la locul lor, conform proverbului romanesc ‘apa trece, pietrele raman'”, arata Mircea Popa, care semneaza si prefata acestei carti.

Urmareste-ne si pe: