Marea minciuna PSD-Tariceanu. Secretar de stat la Justitie: „Nu exista niciun caz stabilit stabilit de justitie ca un procuror ar fi santajat un judecator”

Fosta judecatoare Lidia Barac, secretar de stat in Ministerul Justitiei, afirma ca Sectia Speciala „a discreditat corpul magistratilor, iar perceptia mea este ca SIIJ este o jignire la adresa magistratilor corecti din aceasta tara”. Ea desfiinteaza argumentele PSD si ALDE privind necesitatea existentei Sectiei Speciale.

„In primul rand, infiintarea SIIJ nu a avut nicio justificare, nici legislativa, nici in planul realitatii din sistemul judiciar. Dar prin infiintarea ei s-a creat in opinia publica impresia ca avem de-a face cu un fenomen infractional in sistemul de justitie, care ar fi facut necesara crearea unei structuri separate de parchet care sa lupte mai eficient impotriva infractionalitatii.

Statistic insa lucrurile nu stau asa deloc. S-a spus ca 2/3 dintre judecatori ICCJ si multi din tara au fost urmariti penal de DNA, ca dosarele au fost tinute la sertar in scop de santaj. Nici vorba de asa ceva.

Am luat perioada 23 oct 2017-23 oct 2018, deci exact anul dinaintea infiintarii SIIJ. La toate structurile de parchet, cele de pe langa Curtile de Apel (PCA), SUPC din PICCJ, sectia militara din PICCJ, parchetul militar de pe langa Curtea Militara de Apel, DIICOT si DNA, au fost inregistrate in acel an 2.364 de cauze care priveau sesizari impotriva unor judecatori sau procurori.

Din 2.364 de sesizari au fost clasate in aceeasi perioada 1.683 de dosare in total. La niciuna dintre structurile enumerate, cu exceptia DNA, nu a existat trimitere in judecata a vreunui magistrat.

Daca ne referim la proportia judecatori-procurori, la PCA, din 1.691 de plangeri 779 vizau procurori, 775 judecatori si 137 dosare combinate. Paritatea ramane valabila la toate structurile de parchet”, declara Barac pentru ziare.com.

„(…) La DNA au fost intregistrate in aceeasi perioada 374 de dosare, dintre care 215 au fost clasate, 125 privind judecatori, 90 privind procurori. DNA a trimis in judecata in acel an 6 rechizitorii.

Sa comparam cu SIIJ in exact aceeasi perioada, oct 2018-oct 2019. Inregistreaza cu mult mai multe sesizari privind magistratii – 3.872 de dosare, 1.957 privind procurorii, 1.788 judecatorii, 127 combinate. Clasate au fost doar 444 de cauze intr-un an. Au fost doar 4 rechizitorii, 2 hotarari judecatoresti, o achitare fond-ICCJ si o condamnare definitiva, niciuna pentru fapte de coruptie in mediul judiciar.

Deci, dimpotriva, infiintarea SIIJ arata un numar mai mare, o incurajare a plangerilor impotriva magistratilor. SIIJ insasi a discreditat corpul magistratilor, iar perceptia mea este ca SIIJ este o jignire la adresa magistratilor corecti din aceasta tara. Nu avem un caz stabilit de justitie in mod definitiv ca un procuror ar fi santajat un judecator.

Multi spun ca judecatorii nu ar fi putut sa dea in vileag santajul inclusiv pentru ca implicit ar fi deconspirat ei insisi cu ce sunt santajati si au si pronuntat hotarari sub imperiul santajului. Repet, nu exista nicio proba ca ar fi asa. Cand vorbim despre astfel de lucruri trebuie sa fim seriosi. Iar daca totusi sunt judecatori care nu pot sa vorbeasca din cauza unui schelet in dulap, de ei sistemul nu are nevoie.

As vrea sa intreb si eu: daca din 3.872 de dosare SIIJ a clasat intr-un an 444, ce se intampla cu restul, sunt folosite pentru santaj, asa cum s-a spus pana la infiintarea SIIJ?”, mai spune fosta juedcatoare.

Ea arata ca niciodata in cariera ei de judecatoare nu a fost „santajata” de procurori.

„Cunosc sistemul foarte bine, am 38 de ani vechime in magistratura, am fost doua mandate presedinte al Curtii de Apel Timisoara. La un moment dat am primit si eu plic sigilat de la parchet, l-am deschis – ordonanta de clasare. Pe urmatoarele plicuri nici nu le-am mai deschis, le-am aruncat. Asa faceau si colegii mei.

Nu am fost deranjati vreodata sa fim chemati la parchet ca sa dam vreo declaratie sau sa fie vreo ancheta. Oamenii nemultumiti fac plangeri, mai ales la DNA, sperand ca asa isi vor gasi dreptatea. E si o chestiune de educatie juridica a oamenilor”, a explicat Barac.