Magistrat: „Totul e pierdut”. CCR a anulat toate interceptarile din 2016, scapa toti infractorii cercetati pentru crima organizata, interlopii, talharii. Le Figaro: „Independenta justitiei este in continua scadere in Romania”

Decizia CCR de a declara ca neconstitutionala OUG 6/2016, prin care sunt anulate toate interceptarile din dosarele penale facute din 2016 de Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor, este considerata un dezastru de catre magistratii onesti. “Totul este pierdut”, ar fi spus un magistrat citat de jurnalistul Ionel Stoica.

„Ieri, Curtea Constitutionala a anulat toate interceptarile facute, din 2016-prezent, de Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor. Nu vorbim doar de dosarele de coruptie aici, scapa toti infractorii cercetati pentru crima organizata, interlopii, violatori, talhari, hoti marunti care au fost prinsi pe interceptari. Presa controlata de gulerele albe nu vorbeste despre decizia CCR de ieri. ‘Totul este pierdut’, imi spunea ieri un magistrat”, a precizat Ionel Stoica, specializat pe justitie si purtator de cuvant al Primariei Sector 1.

Intre timp, intr-un articol din Le Figaro dedicat situatiei din Ungaria si Polonia se afirma ca „independenta justitiei in Romania este in continua scadere”.

„Ungaria si Polonia au mult de pierdut. Chiar daca alte state membre sunt supravegheate de Bruxelles – in special Romania, unde independenta justitiei este in continua scadere -, a fost o incercare de a pune capat abuzurilor observate in aceste doua tari. Guvernul ungar, condus de Fidesz, este acuzat de coruptie endemica, de conflicte de interese in atribuirea contractelor publice si de frauda.

Guvernul polonez, aflat in mainile partidului nationalist Lege si Justitie, este acuzat ca a sabotat independenta sistemului judiciar si ca a pus la indoiala respectarea legislatiei UE. In acest context, Comisia ar putea fi nevoita sa suspende miliarde de euro la care au dreptul aceste doua state membre. Acest lucru ar face ca ecuatia lor bugetara sa fie mult mai dificila, avand in vedere ca acestea sunt beneficiari neti majori ai bugetului UE. Polonia urmeaza sa primeasca 75 de miliarde de euro de la UE pana in 2027. ‘In Ungaria, mai mult de 90% din investitiile publice sunt cofinantate de Europa’, a declarat eurodeputatul german Daniel Freund, membru al Grupului Verzilor”, a scris Le Figaro.

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a admis, miercuri, sesizarile privind proiectul de lege pentru aprobarea OUG 6/2016 referitor la unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal. Actul normativ a fost atacat la Curtea Constitutionala de Avocatul Poporului, Alianta pentru Unirea Romanilor, Partidul Social Democrat, Partidul National Liberal, deputati neafiliati si un deputat apartinand minoritatilor nationale.

In luna noiembrie, deputatii au dat vot favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 6/2016 privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal.

Senatul, in calitate de prima Camera legislativa sesizata, a adoptat tacit initiativa legislativa in 9 mai 2016.

Proiectul de lege contine interventii legislative asupra actelor normative incidente in materie ca urmare a admiterii de catre Curtea Constitutionala, la data de 16 februarie 2016, a exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor articolului 142 alineatul (1) din Codul de procedura penala in ceea ce priveste sintagma „ori de alte organe specializate ale statului”.

In urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplina si imunitati au hotarat, cu unanimitate de voturi, sa supuna plenului Camerei Deputatilor adoptarea proiectului, fara amendamente, in forma aprobata de Senat.

Potrivit proiectului, Ministerul Public este autorizat sa detina si sa foloseasca mijloace adecvate pentru obtinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea si descoperirea informatiilor privitoare la infractiunile date in competenta Parchetelor, in conditiile legii. Organele de Politie judiciara isi desfasoara activitatea de cercetare penala, in mod nemijlocit, sub conducerea si supravegherea procurorului, fiind obligate sa aduca la indeplinire dispozitiile acestuia. Serviciile si organele specializate in culegerea, prelucrarea si arhivarea informatiilor au obligatia de a pune de indata la dispozitia Parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele si toate informatiile neprelucrate detinute in legatura cu savarsirea infractiunilor.

Seriviciul Roman de Informatii poate sa faca acte de cercetare penala in conditii speciale, in cazuri de tradare, spionaj, terorism, mai prevede Ordonanta 6/2016, care apartine fostului ministru al Justitiei Raluca Pruna, fiind semnata de fostul premier Dacian Ciolos: „Organele Serviciului Roman de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penala, nu pot lua masura retinerii sau arestarii preventive si nici dispune de spatii proprii de arest. Prin exceptie, organele Serviciului Roman de Informatii pot fi desemnate organe de cercetare penala speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedura penala pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finala din Codul de procedura penala”.