Lituania se pregateste pentru turul doi al alegerilor prezidentiale. Nauseda, actualul presedinte, este favorit

Presedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, pare sa fie pe cale sa obtina un al doilea mandat dupa primul tur de scrutin, in urma unei campanii dominate de razboiul din Ucraina si de temerile legate de Rusia vecina, relateaza The Guardian.

Nauseda a obtinut 44% din voturile exprimate in alegerile de duminica, conform datelor comisiei electorale, in timp ce premierul Ingrida Simonyte a obtinut 20%. Intrucat niciun candidat nu a obtinut mai mult de 50%, cei doi vor participa la un al doilea tur de scrutin pe 26 mai.

Vorbind cu reporterii dupa incheierea votului, Nauseda s-a angajat sa mentina presiunea asupra aliatilor occidentali ai tarii pentru un sprijin militar sporit pentru Ucraina.

„Presedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus deja totul. Nu au nevoie de declaratiile noastre de bunavointa, nu sunt de niciun folos intr-o lupta – au nevoie de aparare antiaeriana… Pana cand nu vor avea aparare antiaeriana, Ucraina va ramane vulnerabila”, a spus el.

Fostul bancher, in varsta de 59 de ani, a declarat ca este increzator in victoria din turul al doilea si ca nu ar avea nevoie de „nicio strategie” pentru a face campanie impotriva lui Simonyte.

Campania lui Nauseda s-a axat pe razboiul Rusiei din Ucraina si pe impactul acestuia asupra securitatii nationale a Lituaniei, inclusiv pe perspectiva unui potential act de agresiune din partea Rusiei pe teritoriul lituanian.

Putin peste jumatate dintre lituanieni cred ca un atac rusesc este posibil sau foarte probabil, potrivit unui sondaj Elta/Baltijos Tyrimai. Acesta este un sentiment comun in intreaga regiune baltica.

Saptamana trecuta, ministrul de externe al tarii, Gabrielius Landsbergis, a evocat perspectiva unei coalitii ad-hoc a tarilor occidentale care sa trimita personal de instruire militara in Ucraina, sprijinit de o aparare antiaeriana la sol, acordand sprijin ideilor lansate de presedintele francez, Emmanuel Macron.

Nauseda si Simonyte sustin cresterea cheltuielilor pentru aparare la cel putin 3% din PIB-ul Lituaniei.

Statele baltice se simt exceptional de vulnerabile la amenintarea din partea Rusiei, iar luna trecuta au sosit primii dintre cei 4.800 de soldati germani, ca parte a unui plan NATO de consolidare a securitatii pana in 2027. Liderii europeni considera ca, chiar daca s-ar ajunge la un acord de pace in Ucraina, Putin s-ar regrupa cu scopul de a lansa noi incursiuni in urmatorul deceniu.

Presedintele Lituaniei are un rol semi-executiv, care include conducerea fortelor armate si presedintia organismului suprem de aparare si politica de securitate nationala, precum si reprezentarea tarii la summiturile UE si NATO.