Legea prin care Dragnea si Tariceanu declasificau protocoalele cu SRI, prea mult si pentru Dorneanu. CCR arata de ce e neconstitutionala
Declasificarea informatiilor secrete de stat se poate realiza doar prin hotarare a Guvernului, a explicat Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) in motivarea deciziei prin care a admis sesizarile in legatura cu Legea privind declasificarea unor documente.
Pe 30 ianuarie, CCR a admis sesizarile PNL, USR, ICCJ si a presedintelui Klaus Iohannis in legatura cu Legea privind declasificarea unor documente, dorita de Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, si a stabilit ca actul normativ este neconstitutional in ansamblul sau.
„Curtea constata ca declasificarea informatiilor secrete de stat se poate realiza doar prin hotarare a Guvernului, dupa cum, prin acelasi act cu caracter administrativ, se aproba, se actualizeaza si se completeaza listele cuprinzand categoriile de informatii secrete de stat intocmite de autoritatile publice in domeniile lor de activitate, se prelungesc termenele de clasificare a informatiilor secrete de stat stabilite de emitent, in functie de importanta acestora si de consecintele care s-ar produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii lor neautorizate, se stabilesc regulile de identificare si marcare, inscriptionarile si mentiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, in functie de nivelurile de secretizare, cerintele de evidenta a numerelor de exemplare si a destinatarilor, termenele si regimul de pastrare, interdictiile de reproducere si circulatie, se incadreaza informatiile secrete de stat in unul dintre nivelurile prevazute la articolul 15 litera f) din Legea 182/2002 si se stabilesc normele privind masurile minime de protectie in cadrul fiecarui nivel”, se precizeaza in motivare, potrivit Agerpres.
In consecinta, se arata in document, Curtea constata ca, potrivit dispozitiilor legale precizate, declasificarea unor informatii secrete de stat se dispune, in cadrul unei proceduri reglementate prin lege, printr-un act de reglementare secundara – hotarare a Guvernului, care se subsumeaza competentei puterii executive si care asigura realizarea scopului Legii 182/2002, respectiv protectia informatiilor clasificate si a surselor confidentiale ce asigura acest tip de informatii.
Potrivit CCR, legiuitorul nu are competenta de a realiza printr-un act normativ de reglementare primara declasificarea informatiilor secrete de stat.
„Fata de scopul declarat al Legii nr.182/2002 – care reglementeaza procedura de declasificare a informatiilor secrete de stat – respectiv ‘protectia informatiilor clasificate si a surselor confidentiale ce asigura acest tip de informatii’, parte componenta a activitatii de realizare a securitatii si sigurantei nationale, Curtea constata ca legiuitorul, fie originar sau delegat, nu are competenta de a realiza, printr-un act normativ de reglementare primara, declasificarea informatiilor secrete de stat, dar are, in schimb, posibilitatea de a reglementa printr-o lege-cadru regulile, procedurile si conditiile in care Guvernul sa poata realiza o astfel de operatiune juridica respectand dispozitiile articolului 1 alineatul (4) din Constitutie”, se noteaza in document.
Curtea constata, totodata, ca actul normativ criticat este contrar dispozitiilor articolului 1 alineatul (4) din Constitutie referitor la principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, Parlamentul intrand in sfera de competenta a autoritatii executive, singura autoritate publica cu atributii in organizarea executarii legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ.
„Avand in vedere dispozitiile constitutionale invocate, Curtea reitereaza faptul ca Parlamentul nu se poate subroga in competenta originara a puterii executive de a declasifica informatiile secrete de stat, intrucat are doar atributia constitutionala de a crea cadrul legislativ necesar declasificarii, iar nu si pe cea de a dispune, prin lege, cu privire la aceasta operatiune juridica”, mai explica judecatorii constitutionali.
