La ce varsta incep adolescentii sa gandeasca ca niste adulti?

Adolescenta este marcata de schimbari majore in procesele psihologice, emotionale si sociale. Este marcata, de asemenea, de schimbari semnificative la nivelul creierului, unele dintre acestea fiind la baza tranzitiei catre modul de gandire al adultilor. Noi cercetari dezvaluie modul in care se maturizeaza abilitatile cognitive de ordin superior in aceasta perioada a vietii, potrivit Big Think.

Adolescenta, definita ca fiind perioada de tranzitie intre pubertate si varsta adulta, se caracterizeaza prin schimbari majore in procesele psihologice, emotionale si sociale si este adesea asociata cu un comportament provocator. Adolescentii pot fi capriciosi, sfidatori si se pot angaja in consumul de substante si alte comportamente riscante. In aceasta etapa a vietii, oamenii sunt cei mai vulnerabili la dezvoltarea unor afectiuni de sanatate mintala, cum ar fi schizofrenia.

Conform teoriei neurostiintifice, adolescenta este caracterizata de maturizarea treptata a functiei executive si de dezvoltarea unor abilitati cognitive de ordin superior, cum ar fi luarea deciziilor si planificarea, cu care coordonam alte abilitati cognitive si comportamente. Dar in ce moment al adolescentei se incheie acest proces de maturizare?

Un nou studiu „big data” arata exact cand se maturizeaza functia executiva. Rezultatele, publicate in revista Nature Communications, delimiteaza granita dintre adolescenta si varsta adulta, pentru a dezvalui momentul in care adolescentii incep sa gandeasca ca niste adulti.

Exact la timp pentru a vota

Studiile privind dezvoltarea functiei executive examineaza in mod obisnuit modul in care procese precum memoria de lucru, controlul inhibitor si schimbarea sarcinilor se modifica odata cu varsta, insa majoritatea utilizeaza fie un numar mic de copii si adolescenti care efectueaza o gama larga de astfel de sarcini, fie un numar mare care efectueaza doar cateva dintre acestea. Brenden Trevo-Clemmens de la Universitatea din Minnesota si colegii sai au agregat rezultatele a patru studii independente de mari dimensiuni pentru a crea un set de date care cuprinde performanta a aproape 10.800 de persoane cu varste cuprinse intre 8 si 35 de ani la 23 de masuri diferite ale functiei executive din 17 sarcini distincte. Ei au putut astfel sa traseze grafic maturizarea functiei executive de-a lungul adolescentei.

Analiza datelor a aratat ca performanta la aproape toate sarcinile s-a imbunatatit odata cu varsta, cele mai mari imbunatatiri avand loc intre adolescenta timpurie si cea mijlocie (10-15 ani) si imbunatatiri mai mici, dar totusi semnificative, intre adolescenta mijlocie si cea tarzie (15-18 ani). Performanta la toate masurile s-a stabilizat la nivelurile de adult intre 18 si 20 de ani.

Autorii spun ca rezultatele lor confirma si ofera dovezi directe rare pentru ideea ca adolescenta este o faza de tranzitie distincta in timpul careia functionarea executiva orientata spre obiective atinge maturitatea.

Creierul continua sa se schimbe

Functia executiva depinde in mare masura de o structura cerebrala numita cortex prefrontal (PFC), care sufera o maturizare prelungita in timpul adolescentei. Cu toate acestea, numeroase studii de imagistica cerebrala arata ca maturarea PFC continua pana in cel de-al treilea deceniu de viata – mult mai tarziu decat maturizarea functiei executive observata aici.

„PFC este in mod clar relevant pentru functia executiva, iar atat procesele cerebrale, cat si performanta cognitiva pot fi folosite pentru a delimita limitele adolescentei”, spune Tervo-Clemmens. „Lucrarea noastra se concentreaza pe comportamente asa cum sunt definite de sarcinile cognitive computerizate si nu am masurat procesele cerebrale in sine”.

„O idee pe care o avem este ca maturizarea creierului la 20 de ani poate fi importanta pentru reglarea fina a variabilitatii de la o zi la alta sau in diferite contexte, care nu este bine surprinsa de evaluarile cognitive computerizate de laborator”, adauga el.

„De asemenea, credem ca graficele cognitive si schimbarile cerebrale sunt doar o parte a puzzle-ului atunci cand vine vorba de determinarea momentului in care adolescentii ajung la varsta adulta si ar trebui sa fie folosite in paralel cu raspunsurile emotionale si cadrele socioculturale pentru a discuta si a lua in considerare limitele adolescentei.”

Tervo-Clemmens spune ca el si colegii sai planuiesc sa investigheze aceasta chestiune in contexte care seamana mai mult cu lumea reala, prin evaluarea functiei executive in viata de zi cu zi a participantilor folosind, de exemplu, aplicatii pentru smartphone, mai degraba decat bazandu-se doar pe sarcini de laborator.

„Acest lucru ne va ajuta sa intelegem mai bine multiplele surse de variabilitate, atat in interiorul indivizilor, cat si intre indivizi, si sa ne apropiem mai mult de rezultatele din lumea reala”, spune el. „De asemenea, intentionam sa continuam sa dezvoltam aceste informatii pentru a informa aparitia unor prezentari de sanatate mintala, care apar de obicei pentru prima data in timpul adolescentei, care pot fi asociate cu functia executiva.”