Iranul a adoptat o lege controversata care impune restrictii vestimentare si mai dure
Parlamentul iranian a adoptat o noua lege care inaspreste in mod semnificativ restrictiile vestimentare existente care au alimentat deja protestele la nivel national si au reprezentat o provocare serioasa pentru stabilitatea regimului, potrivit CNN.
La doi ani dupa ce protestele impotriva codurilor vestimentare stricte ale Iranului au zguduit natiunea, o noua lege a „castitatii si hijabului” a fost adoptata de parlamentul de linie dura si aprobata de Consiliul Gardienilor, care verifica legile pentru conformitatea cu constitutia si legea islamica. Legea urmeaza sa fie promulgata de presedinte.
Presedintele Masoud Pezeshkian, un critic al codului vestimentar, care a fost ales anul trecut pe o platforma reformista, si-a exprimat opozitia fata de proiectul de lege, creand o potentiala confruntare cu conservatorii daca incearca sa ii stea in cale.
Promulgarea este in mare parte ceremoniala, lasandu-i putin loc pentru a bloca proiectul de lege, lucru pe care l-a recunoscut intr-o postare pe X.
„Dupa parerea mea, legea hijabului, pe care trebuie sa o pun in aplicare, este vaga. Nu ar trebui sa facem nimic pentru a perturba armonia si empatia societatii. Trebuie sa vorbim despre aceasta problema”, a scris el.
Legislatia ar incepe un proces de trei ani pentru un set de politici care ar impune pedepse noi si mai dure pentru incalcarea legii hijabului si imbracamintea necorespunzatoare atat pentru barbati, cat si pentru femei. Defineste imbracamintea necorespunzatoare in diferite moduri, de la nuditate si imbracaminte lipsita de modestie pana la purtarea incorect a hijabului.
Pentru femei, aceasta include purtarea de haine stranse si tinute care expun corpul de la gat in jos, deasupra gleznelor si deasupra antebratelor. Pentru barbati, orice expunere de la piept in jos si deasupra genunchilor, precum si a umerilor, este interzisa.
Potrivit lui Sina Toossi, cercetator senior la Centrul pentru Politica Internationala din Washington, DC, legea risca sa repete greselile fostei administratii iraniene, care s-a confruntat cu luni de proteste impotriva unor astfel de politici in 2022.
„Aceasta decizie reflecta o calculare gresita a sentimentului public si este putin probabil sa atinga obiectivele declarate ale guvernului de a pastra normele sociale traditionale. In schimb, risca sa destabilizeze si mai mult o tesatura sociala deja fragila”, a spus el pentru CNN.
Legea introduce si un sistem de amenzi si sanctiuni financiare, chiar si pentru infractiunile initiale. Incalcarile multiple ar atrage pedepse cu inchisoarea, interdictii de calatorie si restrictii privind conducerea, reinnoirea pasapoartelor si chiar accesul la internet.
Pentru proprietarii de afaceri care nu aplica codul vestimentar in cazul clientilor lor, sanctiunile financiare cresc si sunt impuse posibile pedepse cu inchisoarea, interdictii de calatorie si restrictii de publicitate.
La sfarsitul anului 2022, moartea tinerei kurde Mahsa Amini, in varsta de 22 de ani, in custodia politiei morale din Iran a dus la unele dintre cele mai mari proteste pe care le-a vazut tara in ultimele decenii. Potrivit Organizatiei Natiunilor Unite, peste 500 de oameni au fost ucisi in represiunea care a urmat.
Un alt aspect cheie al legii este reglementarea spatiilor digitale. Aceasta va impune amenzi si restrictii asupra activitatii pe internet din jurul legislatiei, solicitand platformelor de social media sa monitorizeze si sa elimine continutul pe care guvernul il considera nepotrivit. Influencerii si personalitatile publice – unele dintre cele mai vehemente in timpul protestelor – se vor confrunta, de asemenea, cu sanctiuni dure pentru orice promovare a imbracamintei necorespunzatoare sau batjocorirea legilor privind hijabul. Sanctiunile pentru incalcarea legii ar putea include amenzi de pana la 5% din activele totale si interdictii de calatorie.
In timp ce sanctiunile mai dure au starnit ingrijorarea iranienilor, un aspect deosebit de controversat al legislatiei este supravegherea extinsa. Filmarile de la camerele de monitorizare a traficului si cele ale diferitelor agentii guvernamentale vor fi folosite pentru a urmari infractorii, cu ajutorul inteligentei artificiale. De asemenea, cetatenii sunt incurajati sa raporteze incalcarile ale legii prin sistemul public de raportare al politiei.
Un prim proiect al proiectului de lege a fost depus de fostul presedinte Ebrahim Raisi in mai 2023, dupa protestele impotriva legilor obligatorii privind hijabul. Sustinut de factiunile dure din parlament, proiectul de lege a trecut printr-un proces secret, ocolind dezbaterea deschisa din parlament, potrivit lui Toossi.
Procesul prin care a fost adoptat proiectul de lege este neobisnuit si evidentiaza dezechilibrele din structura politica a Iranului.
Proiectul de lege este de asteptat sa fie implementat la aproape doua saptamani de la aprobarea Consiliului Gardienilor, pe 13 decembrie.
Pezeshkian si-a condus campania electorala vorbind despre hijabul obligatoriu, legile dure ale epocii Raisi si protestele nationale, promitand desfiintarea politiei morale.
„Asa cum in trecut nu puteau scoate cu forta hijaburile de pe capul femeilor, acum nu le pot impune. Nu avem dreptul sa ne impunem vointa in fata femeilor si fiicelor noastre”, a spus, in iulie, Pezeshkian, in timpul unei dezbateri prezidentiale.
In timp ce presedintele nu are drept de veto real si este obligat sa aprobe toate deciziile parlamentare, el ar putea refuza sau amana promulgarea in efortul de a castiga bunavointa oamenilor.
Dar optiunile lui Pezeshkian de a opri noua lege sunt limitate, a spus Toossi. „Optiunile sale includ apelarea la Liderul Suprem sau solicitarea ca legea sa fie inaintata Consiliului de Disceranamant pentru reinnoirea arbitrajului”, a spus el. „Ca alternativa, el ar putea solicita interventia Consiliului Suprem de Securitate Nationala. Cu toate acestea, ambele optiuni depind de aprobarea tacita a liderului suprem ayatollahul Khamenei”.
