Iohannis intoarce legea in Parlament. Jurnalistii nu au nevoie de pomenile pesediste

Presedintele Klaus Iohannis a trimis miercuri la reexaminare legea prin care jurnalistii erau scutiti de impozitul pe venit. Proiectul depus de PSD, fusese adoptat la inceptul lunii februarie de Camera Deputatilor.

In cererea de reexaminare presedintele sustine ca legea incalca principiul echitatii fiscale.

„Consideram ca definirea legala a activitatii de jurnalism fara asigurarea unei corelari cu cadrul legislativ general aplicabil mass-mediei – Legea audiovizualului nr. 504/2002 si/sau Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe – poate conduce la confuzii si probleme in aplicare atat cu privire la sfera de cuprindere a activitatii, cat si la exercitarea unei profesii ce tine direct de libertatea de exprimare, generand inclusiv riscul indepartarii de la principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si, implicit, cel al echitatii fiscale.”

De asemenea, presedintele considera ca expunerea de motive a initiativei legislative nu are argumente suficiente.

„In opinia noastra, orice politica fiscala/regim fiscal ce cuprinde tratamente diferite pe baza criteriului categoriei de contribuabil trebuie sa fie sustinuta/sustinut de o justificare adecvata si obiectiva, fundamentata economic si social. (…) In acest context, simplele sustineri din cuprinsul expunerii de motive potrivit carora „mass-media din Romania se afla intr-o situatie economica foarte dificila” ori ca „piata mass-media se restrange atat in privinta operatorilor, cat si a fortei de munca” – chiar daca sunt reale – nu sunt de natura a suplini fundamentarea solutiei legislative propuse”, se arata in cererea de reexaminare.

Propunerea legislativa a fost initiata de deputatul PSD Valeriu Steriu si semnata de 27 de parlamentari PSD, ALDE si PMP.

Documentul integral:

Legea pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, definind activitatea de jurnalism, extinde sfera contribuabililor scutiti de la plata impozitului pe venit si cu privire la persoanele fizice care realizeaza venituri din desfasurarea acestei activitati.

1. Prin art. unic pct. 1 din legea supusa reexaminarii, la art. 7 din Legea nr. 227/2015 se adauga un nou punct, pct. 48, potrivit caruia prin activitatea de jurnalism se intelege cercetarea, investigarea, interpretarea si comunicarea stirilor si informatiilor publice prin intermediul ziarelor, televiziunii, radioului si al altor mijloace de informare in masa, respectiv controlul functionarii tehnice a echipamentelor pentru a inregistra si edita imaginile si sunetul si pentru transmiterea pentru emisiunile radio si televiziune a imaginilor si sunetelor, precum si a altor tipuri de semnale de telecomunicatii terestre, marine sau aeriene, care se desfasoara in baza unui contract de munca si a unui contract de drepturi de autor.

In opinia noastra, solutia legislativa a definirii activitatii de jurnalism in cadrul Codului fiscal ridica cel putin doua aspecte problematice.

Potrivit obiectului de reglementare, dar si titlului marginal, art. 7 din Legea nr. 227/2015 cuprinde definitiile legale ale termenilor comuni, frecvent utilizati in cadrul Codului fiscal. In acest sens, art. 7 prevede explicitarea unor notiuni specifice unui act normativ cu caracter extrem de tehnic, utilizate in tot cuprinsul Codului fiscal, cum sunt cele de autoritate fiscala, contract de leasing, comision, dividend, dobanda, impozit pe profit, mijloc fix, redeventa, titlu de participare, valoare fiscala, retinere la sursa, si asa mai departe. Din aceasta perspectiva, optiunea plasarii unei definitii ce vizeaza o notiune care nu se mai regaseste in nicio alta norma din cuprinsul Codului fiscal – cu exceptia prevederii nou introduse la art. 60 din legea transmisa la promulgare – vine in contradictie cu intreaga conceptie normativa a Legii nr. 227/2015. In plus, semnalam ca pozitionarea acestei definitii legale in continutul unei norme ce are drept scop sistematizarea unor termeni de specialitate frecvent utilizati in Codul fiscal contravine si prevederilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, care impuneau, in aceasta situatie, includerea definitiei legale in cauza cel mult intr-un alineat subsecvent normei prin care se instituie scutirea de la plata impozitului a persoanelor care inregistreaza venituri ca urmare a desfasurarii activitatii de jurnalism.

Pe de alta parte, consideram ca definirea legala a activitatii de jurnalism fara asigurarea unei corelari cu cadrul legislativ general aplicabil mass-mediei – Legea audiovizualului nr. 504/2002 si/sau Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe – poate conduce la confuzii si probleme in aplicare atat cu privire la sfera de cuprindere a activitatii, cat si la exercitarea unei profesii ce tine direct de libertatea de exprimare, generand inclusiv riscul indepartarii de la principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si, implicit, cel al echitatii fiscale.

In consecinta, fata de argumentele invocate, consideram ca optiunea legiuitorului de a include in Codul fiscal definitia legala a activitatii de jurnalism, astfel cum este prevazuta prin legea transmisa la promulgare, se impune a fi reanalizata de catre Parlament atat din perspectiva continutului normativ al Codului fiscal, cat si din cea a corelarii cu actele normative in materie. Totodata, in scopul asigurarii unei intelegeri corecte si a evitarii oricaror interpretari gresite, consideram ca este necesar ca aceasta notiune sa fie reanalizata si sub aspectul sferei sale de cuprindere, care nu poate ramane exclusiv la nivel infralegal.

2. Prin art. unic pct. 2 din legea supusa reexaminarii, art. 60 din Codul fiscal se completeaza cu un nou punct, pct. 41, potrivit caruia vor fi scutite de la plata impozitului pe venit persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii si asimilate salariilor prevazute la art. 76 alin. (1) – (3) si pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuala, ca urmare a desfasurarii activitatii de jurnalism, in conditiile stabilite prin ordin comun al ministrului muncii si protectiei sociale si al ministrului finantelor publice.

Echitatea, proportionalitatea, rezonabilitatea si nediscriminarea sunt criterii minimale ce trebuie avute in vedere de legiuitor atat la stabilirea prin lege a unui impozit, cat si cu ocazia acordarii unor scutiri de la executarea obligatiilor fiscale. Astfel, stabilirea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat intra, potrivit Legii fundamentale, in competenta exclusiva a legiuitorului, acesta avand dreptul de a stabili cuantumul impozitelor si al taxelor si de a acorda exceptari sau scutiri de la plata acestora in favoarea anumitor categorii de contribuabili, pentru anumite perioade de timp, in functie de situatiile conjuncturale, dar, evident, si in raport cu situatia economico-financiara a tarii in perioadele respective. Insa, in raport cu aceasta competenta, Curtea Constitutionala a statuat ca „fiscalitatea trebuie sa fie nu numai legala, ci si proportionala, rezonabila, echitabila si sa nu diferentieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetateni” (Decizia nr. 3/1994, Decizia nr. 176/2003, Decizia nr. 940/2010, Decizia nr. 1.394/2010 si Decizia nr. 39/ 2013).

In opinia noastra, orice politica fiscala/regim fiscal ce cuprinde tratamente diferite pe baza criteriului categoriei de contribuabil trebuie sa fie sustinuta/sustinut de o justificare adecvata si obiectiva, fundamentata economic si social. Numai in acest mod, reglementarile ce instituie regimuri juridice derogatorii de la cadrul general aplicabil tuturor cetatenilor se pot constitui in instrumente necesare pentru punerea in aplicare a solutiilor de dezvoltare economica si sociala, ce raspund unei nevoi sociale reale. Or, din instrumentele de motivare ale initiativei legislative supuse reexaminarii nu pot fi identificate acele necesitati economico-sociale ori acea situatie conjuncturala, ce ar impune acordarea scutirii de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care desfasoara activitati de jurnalism.

In acest context, simplele sustineri din cuprinsul expunerii de motive potrivit carora „mass-media din Romania se afla intr-o situatie economica foarte dificila” ori ca „piata mass-media se restrange atat in privinta operatorilor, cat si a fortei de munca” – chiar daca sunt reale – nu sunt de natura a suplini fundamentarea solutiei legislative propuse. Potrivit Legii nr. 24/2000, aceste instrumente de motivare ar fi trebuit sa puna in evidenta existenta unei evaluari concrete si reale, sustinute de date/informatii/statistici concrete, relevante, o apreciere obiectiva a dinamicii sectorului vizat, de natura sa justifice instituirea unui alt regim fiscal pentru persoanele ce inregistreaza venituri din activitatea de jurnalism. Totodata semnalam ca o asemenea motivare/evaluare, de natura sa contureze, de aceasta data, ratiunea avuta in vedere de legiuitor la instituirea acestei noi reglementari, nu este pusa in evidenta nici prin documentele si dezbaterile parlamentare.

Din aceasta perspectiva, se impune ca dispozitiile art. unic pct. 2 din legea transmisa la promulgare sa fie reanalizate de Parlament pe baza unor date si analize concrete si fundamentate, in acord cu dispozitiile Legii nr. 24/2000. In plus, in contextul unei accentuate contestari publice chiar din partea destinatarilor normei – care vad aceasta reglementare in relatie directa cu deontologia jurnalistica – apreciem ca reexaminarea solutiei legislative preconizate ar trebui sa se realizeze printr-un dialog real cu toti actorii implicati.

Fata de argumentele expuse mai sus si avand in vedere competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicitam reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.