INTERVIU Remus Stefureac (INSCOP): „Previziunea pentru turul II este legata de o prezenta masiva la vot, care sper ca va reflecta toate cercetarile sociologice din ultimii 5 ani, si anume o majoritate evidenta a romanilor care sustine clar orientarea euro-atlantica a tarii”
Batalia din turul II al alegerilor prezidentiale din Romania, programate pe 8 decembrie, depinde de dimensiunile prezentei la vot, afirma sociologul Remus Stefureac, directorul INSCOP, intr-un interviu acordat pentru aktual24.ro.
Cu cat va fi mai mare participarea, cu atat vor creste sansele candidatului care sustine orientarea euro-atlantica a tarii, explica sociologul. Majoritatea romanilor ramane fidela ideii ca tara noastra trebuie sa ramana democratica, liberala, aliata cu Occidentul, chiar daca in ultimii ani s-a inregistrat o crestere a segmentului extremist.
Ceea ce s-a petrecut la turul I al alegerilor prezidentiale din Romania a fost un caz unic in istoria regimurilor democratice. Niciodata nu s-a mai intamplat ca un candidat necunoscut si inregistreze o ascensiune fulminanta in ultimele zile ale campaniei, iar cazul cu siguranta va fi de acum incolo studiat in facultati, in companiile care se ocupa de comunicare si chiar de structurile care au ca misiune securitatea tarilor democratice, e de parere Remus Stefureac.
In acest moment, nu se mai poate spune ca mediile traditionale de informare sunt prevalente. Retelele de socializare au de multe ori un cuvant decisiv in formarea opiniei oamenilor, iar acest lucru s-a vazut prin faptul ca un candidat, Calin Georgescu, a ajuns in turul II al alegerilor prezidentiale datorita exploziei comunicarii online pe TikTok.
Nu doar campaniile din retelele de socializare pot explica insa ce s-a intamplat la 24 noiembrie. Trebuie cautat mult mai adanc, in inegalitatile sociale, nemultumirea si frustrarile acumulate de-a lungul timpului in societatea romaneasca. Calin Georgescu a fost votat preponderent in urbanul mic si mediul rural, precum si de Diaspora care a emigrat exact din aceste zone. Urbanul mic si mediul rural nu au luat parte la plusul evident de bunastare adus in Romania de integrarea in Uniunea Europeana. Aceasta prapastie va fi cu greu inchisa de guvernele viitoare, dar reprezinta o prioritate absoluta a Romaniei.
In acelasi timp, atrage atentia directorul INSCOP, ascensiunea curentului extremist, conspirationist nu a luat prin surprindere sociologii. Remus Stefureac aminteste ca institutul sau a publicat inca din 2021-2022 rapoarte care aratau ca procentul romanilor care rezonau la narativele radicale era de 28-30%. Intre timp, acesta a crescut treptat spre 32-35%. Asadar, rezultatul votului de la alegerile parlamentare nu este surprinzator.
In acest moment, desi mai sunt doar cateva zile pana la vot, situatia este foarte fluida si e imposibil de anticipat rezultatul votului. La fel a fost si inaintea turului I, atrage atentia Remus Stefureac, care povesteste ca INSCOP s-a oprit cu masuratorile sociale joi, 21 noiembrie, cand Calin Georgescu avea 11%, pentru ca trei zile mai tarziu, sondajul INSCOP facut pe 24 noiembrie, in ziua votului, sa-l masoare la 20%. Aceasta este situatia si acum, cand in ultimele zile lucrurile se pot schimba dramatic in favoarea unuia sau a altuia dintre candidati, mai ales ca numarul celor indecisi este inca foarte mare.
„Ceea ce s-a intamplat in Romania, in turul I al alegerilor prezidentiale, e un fenomen unic in regimurile democratice. Va fi un caz de studiat in companiile de comunicare, in mediile academice si de structurile care se ocupa de protejarea democratiilor“
Matei Udrea: Domnule Stefureac, as fi curios sa aflu daca v-ati mai confruntat, ca sociolog, cu un asemenea fenomen precum cel petrecut la alegerile din toamna lui 2024 in Romania, la turul I pentru prezidentiale si la parlamentare.
Remus Stefureac: Nu! Si e un fenomen unic in regimurile democratice, as spune. Cred ca ceea ce s-a intamplat in Romania, in turul I al alegerilor prezidentiale, va fi un caz care va fi studiat de companiile de comunicare, studiat in mediile academice, studiat pana la urma si de structuri care se ocupa inclusiv de protejarea democratiilor. Este fara precedent ca o persoana lipsita complet de notorietate inainte de un exercitiu electoral sa aiba o asemenea explozie cel putin in zona comunicarii online, pe o anumita retea sociala, TikTok in speta. Explozie inseamna o concentrare a comunicarii masive pe ultimele zile. E fara precedent ca o asemenea explozie de comunicare sa se transforme in vot. Evident ca acest lucru nu ar fi fost posibil fara acumularea unui ferment social, fara un cumul de frustrari, nemultumiri in anumite straturi ale societatii. Asta e foarte adevarat si despre cauzele profunde va trebui nu doar sa discutam, va trebui sa le rezolvam! E o urgenta a Romaniei in anii urmatori. Dar este, intr-adevar, fara precedent. Daca in primele momente nu aveam suficiente date, deja acum avem suficiente date care sa ne arate o situatie total atipica, o situatie care nu s-a mai intamplat, in sensul in care cu aceleasi instrumente de masuratoare am identificat si procentul, performanta de 20-21%, dar in acelasi timp si procentele mai mici anterioare zilei votului, care reflectau sustinerea de la acel moment. De asemenea, datele pe care le-am colectat din alte zone, si ma refer in principal la evaluarea vizibilitatii pe retelele sociale, ne arata foarte clar ca acest efort de comunicare s-a concentrat pe ultimele 3-4 zile, in mod special. Sigur, a inceput cu doua saptamani inainte de turul I al alegerilor prezidentiale, dar concentrat pe ultimele zile, ceea ce a facut destul de greu monitorizabil acest rezultat la alegeri.
Matei Udrea: Ati raspuns partial la urmatoarea mea intrebare, voiam sa stiu daca ati reusit in timpul scurt trecut de atunci sa va cristalizati un punct de vedere, ce i-a motivat pe romani sa voteze un necunoscut? Este, totusi, o decizie importanta. Sa dai tara in urmatorii 5 ani pe mana unei persoane implica, teoretic, o responsabilitate mare. Adica sa te gandesti indelung. Pana la urma, si daca bagi un om in casa te gandesti ce fel de persoana aduci, dar sa pui un om sef peste o tara!
Remus Stefureac: Cred ca explicatia este complexa. Deocamdata, oricum, nu avem o majoritate care l-a pus sef peste tara pe domnul Calin Georgescu. Avem o minoritate de 21-23%, daca punem si voturile din Diaspora, de cetateni care l-au considerat pe domnul Georgescu potrivit sa conduca Romania. Suntem departe de a vorbi despre o majoritate, avand in vedere ca restul de 70 si ceva la suta nu au votat cu domnia sa. Dar, dincolo de acest lucru, cred ca raspunsul e un pic mai complex si cauzele sunt ceva mai profunde. Iar pe o parte importanta dintre ele nu doar ca le-am identificat prin masuratori sociologice, dar le-am si publicat cu vreo 3 ani in urma, in 2021-2022. Noi, la INSCOP Research, am realizat si am publicat mai multe studii sustinute de German Marshall Fund US, un think-tank american care a monitorizat exact acest lucru si si-a propus sa identifice ascensiunea discursului extremist in era dezinformarii. Si in acele studii, pe o parte importanta a datelor publicate in perioada 2021-2022, identificam un bazin destul de puternic – eram si in perioada imediat post-pandemie – de alegatori din Romania care rezonau la aceste narative radicale, conspiratii uneori absolut absurde, pe care le vedem si in discursul domnului Georgescu in prezent. Cert este ca, in acel moment, acest bazin se situa undeva, la 28-30% din populatia Romaniei care rezona astfel de mesaje. Sigur, fara sa aiba atunci o intentie explicita de vot, ci doar una generica, declarata, in sensul in care ar vota un partid care ar sustine diverse linii, diverse narative despre care vorbeam. La inceputul acestui an, de asemenea, vorbeam de mai multe ori public despre faptul ca acest bazin se duce undeva, la 30%. In octombrie, de asemenea, datele publicate de noi aratau ca bazinul votantilor pentru partide care sustin astfel de narative se duce undeva, la 32%. Ceea ce s-a si confirmat la vot. De asemenea, la alegerile prezidentiale – turul I am avut cam 35% din voturi acordate unor candidati care au sustinut aceste tipuri de mesaje. Acum, ca sa raspund si concret si direct la intrebarea dumneavoastra, de ce romanii rezoneaza la aceste mesaje? Cred ca e un cumul de factori care tin, pe de o parte, de frustrari economice si sociale acumulate in timp. Votul pentru domnul Georgescu a venit masiv din orasele mici, din mediul rural si mai putin din orasele mari. Explicatia este mai mult decat evidenta. Acumularile de avutie, de bunastare evidente ale Romaniei de dupa aderarea la Uniunea Europeana nu au fost distribuite in mod echitabil. Acesta e un adevar pe care nu-l putem ocoli si, in acelasi timp, o mare provocare pentru guvernele viitoare. In orasele mici, in mediul rural nu au ajuns investitii, nu s-au creat locuri de munca bine platite. Tocmai din aceste zone a fost imigratia masiva care a format marile comunitati romanesti din diaspora, care de asemenea a votat pentru Calin Georgescu. Deci, in primul si in primul rand vorbim despre motivele economice si sociale care si-au gasit un catalizator intr-un exponent antisistem care de data aceasta a purtat numele Calin Georgescu. In alte momente purta numele, poate, Klaus Iohannis sau Traian Basescu. O a doua explicatie tine de la educatia celor care au votat – desigur, fara a generaliza. O vulnerabilitate a unei parti importante a populatiei in fata dezinformarilor crase, in fata teoriilor conspiratiei si o inabilitate in a identifica elemente grosiere de populism, de discurs populist care evident ca nu vine cu solutii. Evident ca are un discurs captivant pentru acest tip de public, repet, marcat pe buna dreptate de frustrari economice si sociale si care nu mai vede o solutie in partidele mainstream, in partidele principale, in partidele traditionale, in liderii principali. Practic, increderea in fortele politice traditionale este complet prabusita in randul acestui tip de public. Prin urmare, si pe fondul acestei vulnerabilitati de a identifica narative de dezinformare si populisme grosiere, s-a produs acest vot destul de mare. Repet, nu este o surpriza absolut deloc. Suma voturilor este de 30%, pentru mine nu e absolut deloc o surpriza. Si nu doar pentru mine, ci pentru oricine a putut masura si identifica acest bazin la acest nivel. Surpriza, intr-adevar, este numele care a aparut fulminant. Un nume absolut necunoscut. Si cum a aparut deja incepem sa identificam usor, usor, atat din investigatii independente, cat si din rapoarte ale autoritatilor.
„Putem sa spunem cu certitudine ca metodele traditionale de informare nu mai au un monopol. Influenta retelelor sociale este adesea decisive“
Matei Udrea: Putem sa ne dam seama, in momentul asta, daca ponderea retelelor de socializare in formarea opiniei in randurile votantilor a depasit-o pe cea a instrumentelor traditionale? Televiziuni, presa scrisa, radio, poate chiar discutiile om cu om, cum se purta inainte. Citeai un ziar si apoi discutai cu prietenii, iti formai o opinie. Putem sa ne dam seama daca in momentul asta retelele de socializare au inceput sa prevaleze asupra celorlalte metode traditionale de informare?
Remus Stefureac: Putem sa spunem cu certitudine ca metodele traditionale nu mai au un monopol. Influenta retelelor sociale este adesea decisiva. Am vazut acest lucru. Il vedem in Romania, l-am vazut in alte democratii, am vazut in Statele Unite, am vazut in Marea Britanie, cu ocazia Brexit. Il vedem, practic, in toate marile democratii consolidate. Retelele sociale devin un instrument predilect, mai ales acolo unde avem fie bazine care rezoneaza la mesaje radicale, extreme, fie cand sunt competitii de muchie de cutit, ceea ce permite si ascensiunea fortelor care promoveaza un discurs populist. Vedem aceste fenomene nu doar in Romania, le vedem in intreaga Uniune Europeana. Si deci, da, putem sa spunem… Sigur, mi-e greu sa vorbesc acum de o prevalenta, dar, in orice caz, in multe situatii putem vorbi de o influenta decisiva.
Matei Udrea: De ce sunt asa de multi oameni care nu vor sa spuna cu cine voteaza? Inteleg ca e un procent foarte mare din public care in momentul asta refuza sa vorbeasca despre asta. La INSCOP aveti, probabil, masuratori care ofera niste indicii.
Remus Stefureac: Da, asa este, e un numar mare. Acest fenomen, am mai incercat sa explic, se intampla, de regula, cu o saptamana sau cateva zile inainte de alegeri. E un fenomen natural si de cele mai multe ori acest fenomen ascunde, sa spunem, un absenteism de la vot. Sigur, in situatii limita, in situatii in care dezbaterea este foarte aprinsa, in care conflictele politice si sociale sunt foarte intense, o parte din alegatori pur si simplu isi ascund opinia, avand un sentiment de autoprotejare. Pana la urma, votul este secret si, pe masura ce ne apropiem de momentul votului, aceasta idee de vot secret incepe sa influenteze cumva comportamentul atitudinii cetatenilor si de aici apare o rata de refuz ceva mai mare. Initial, si am crezut acest lucru cand faceam estimarile privind intentia de vot pentru domnul Georgescu, nu am reusit sa identificam in saptamana premergatoare scrutinului un scor mai mare de 11% din cauza refuzurilor, din cauza cetatenilor nehotarati. E posibil sa fi fost o explicatie, dar una clar partiala, repet, pe fondul faptului ca aceasta campanie a domnului Georgescu s-a intensificat pe ultimele 3-4 zile, cand practic nu am mai realizat sondaje de opinie vineri si sambata. Evident ca nu am mai facut acest lucru, dar l-am facut in ziua votului. Daca in ziua votului oamenii nu si-au mai ascuns optiunea, pentru ca in sondaj am reusit sa identificam intentia de vot de 20%, inseamna ca pana la acel moment, de fapt, s-au cristalizat opiniile. Altfel, am fi avut o rata de refuz foarte mare si in ziua votului si estimarile din sondaj nu ar fi coincis in limitele marjei de eroare cu rezultatele consemnate.
„Votantii domnului Georgescu provin in principal din orasele mici, mijlocii si mediul rural. Sunt persoane mai degraba cu educatie primara si medie, in egala masura femei si barbati. E cumva explicabil pentru ca votantele din Romania nu erau la current cu viziunile domnului Georgescu, cumva restrictive cu privire la drepturile femeilor“
Matei Udrea: Ati putea sa ne faceti, pe scurt, un profil al votantilor lui Calin Georgescu si al votantilor Elenei Lasconi?
Remus Stefureac: Da. In ceea ce priveste votantii domnului Calin Georgescu, acestia provin in principal din orasele mici, mijlocii, din mediul rural. In proportii ceva mai reduse – evident, fara a vorbi de un absenteism acolo, dar in proportii ceva mai reduse – in orasele mari. Cam 13-14% voturi in Bucuresti, 16% in orasele foarte mari si 22-23% intentie de vot in orasele mici si in mediul rural. Sunt persoane mai degraba cu educatie primara si medie, peste 23%, si aproximativ 13% persoane cu educatie superioara. In ceea ce priveste diferentierea barbati – femei, aici nu au aparut, cel putin turul I, diferente foarte mari, ceea ce cumva e explicat de faptul ca votantele din Romania nu erau la curent cu viziunile domnului Georgescu, care din anumite perspective sunt cumva restrictive cu privire la drepturile femeilor. Sau, cel putin, asta a reiesit din luarile domniei sale de pozitie. Dar, cel mai probabil, votantii nu au cunoscut suficient toate aceste pozitii, avand in vedere ca si comunicarea domniei sale a fost una foarte simpla, pe videouri foarte scurte, care nu permiteau o cunoastere mai in detaliu a viziunilor domniei sale. Voiam doar sa mai precizez: in cazul domnului Georgescu e o intentie de vot mai mare in randul votantilor tineri, 18-24 de ani. 31% din randurile acestei categorii au votat cu Calin Georgescu. Si semnificativ mai reduse in randul votantilor varstnici, doar 8% dintre persoanele cu varsta de peste 65 de ani au votat cu domnia sa.
Matei Udrea: Si Elena Lasconi?
Remus Stefureac: In ceea ce o priveste pe Elena Lasconi, a fost votata de asemenea in randul tinerilor si mai putin in randul persoanelor varstnice. Dar aici vorbim de persoane mai degraba cu un profil de educatie medie si superioara. De asemenea, o concentrare a votantilor doamnei Lasconi in zonele urbane si cu predilectie in orasele mari, foarte mari si Municipiul Bucuresti.
Matei Udrea: Am putea intui dinamica intentiei de vot in perioada urmatoare? Mai poate suferi modificari, dupa parerea dumneavoastra, sau lucrurile s-au cam cristalizat in mintea oamenilor si mare lucru nu se mai poate intampla?
Remus Stefureac: Cred ca e o situatie extrem de fluida, asa cum a fost si inainte de turul I. Repet, o parte semnificativa din voturile pentru Calin Georgescu s-au cristalizat in ultimele 2-3 zile. La fel si acum. Vedem dezbaterea din spatiul public, informatiile noi care apar determina sunt factori care pot influenta masiv opiniile populatiei. Desecretizarea informatiilor institutiilor statului produsa ieri (miercuri – n. red.) de asemenea va avea un efect, cred, puternic. Anticipez in acest moment o prezenta foarte mare la turul II al alegerilor prezidentiale, ceea ce face ca primele cercetari sociologice publicate inainte de desecretizarea concluziilor CSAT si de asemenea, inainte de acest efort de mobilizare pe care incep sa-l vad sa fie irelevante.
Matei Udrea: Ultima intrebare. Domnule Stefureac, daca ar fi sa incercati o previziune asupra a ceea ce s-ar putea intampla la vot, care ar fi aceea?
Remus Stefureac: Previziunea este legata de o prezenta masiva la vot. Si o prezenta masiva la vot sper ca va reflecta ceea ce am vazut in toate cercetarile sociologice pe care le-am facut in ultimii 5 ani, si anume o majoritate evidenta a romanilor, a populatiei adulte a Romaniei, care rezoneaza si sustine clar orientarea euro-atlantica a tarii.
Matei Udrea: Am inteles. Va multumesc foarte mult pe pentru amabilitate!
Remus Stefureac: Multumesc si eu.
