INTERVIU: Dr. Anca Mihalcea – Cum redefinim sanatatea si longevitatea in Romania

Dr. Anca Mihalcea, specialist in geriatrie-gerontologie, reprezinta una dintre vocile esentiale intr-un domeniu din ce in ce mai important: longevitatea. Intr-o Romanie cu o populatie in proces de accelerata imbatranire, abordarile ei, care combina medicina functionala, holistica si preventia, devin tot mai relevante.

Pornind de la o copilarie conectata la natura si pana la participarea activa la congrese internationale, Dr. Mihalcea aduce o perspectiva multidimensionala asupra sanatatii. Pe fundalul provocarilor economiei longevitatii, discutam despre solutii, preventie si viitor.

Aveti o copilarie petrecuta intr-o familie conectata la un stil de viata natural, unde ati internalizat valorile simplitatii si ale disciplinei, valori care se reflecta acum in practica medicala.Cum a influentat copilaria dumneavoastra, marcata de o conexiune profunda cu natura, cariera si abordarea medicala?

Dr. Anca Mihalcea: Am avut sansa sa cresc intr-o familie care m-a inspirat profund in directia aceasta. Mama, de exemplu, si-a dorit sa faca medicina si citea foarte mult pe subiecte legate de sanatate. Tatal meu, pe de alta parte, era pasionat de viata in general. Imi amintesc cum gaseam in biblioteca lui carti despre acupunctura, homeopatie si reviste medicale pe care le citea cu interes. Curiozitatea mea s-a nascut natural din aceste influente. Ideea de a descoperi „secretul vietii” prin astfel de abordari alternative m-a fascinat inca de atunci.

Un alt exemplu care mi-a trezit interesul a fost faptul ca mama a inceput sa urmeze tratamente homeopate inca din perioada liceului meu. Am fost atat de impresionata de aceasta metoda incat am inceput sa citesc mai multe despre homeopatie, desi informatiile disponibile erau foarte limitate in acea perioada.

Alegerea mea profesionala s-a modelat si din convingerea ca uneori medicina clasica nu este suficienta. Nu totul poate fi rezolvat doar cu medicamente. De exemplu, remediile homeopate, precum Arnica Montana, sunt extrem de valoroase in situatii de urgenta, cum ar fi traumatismele sau accidentarile musculare. Arnica a devenit pentru mine un „remediu de prim-ajutor” indispensabil, pe care il am mereu in casa sau cand calatoresc.

Mai tarziu, mi-am dat seama ca toate tiparele sanatoase cultivate in copilarie – atentia la alimentatie, miscarea, conexiunea cu natura – faceau parte din ceea ce astazi numim longevitate. La acea vreme, nici eu si nici parintii mei nu ne gandeam la acest concept in mod constient. Dar aceste valori au devenit fundamentale in abordarea mea profesionala si personala.

Potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial, pana in 2050, Romania va avea una dintre cele mai imbatranite populatii si forte de munca.
Cum vedeti integrarea medicinei holistice si functionale in contextul provocarilor economiei longevitatii?

Dr. Anca Mihalcea: Abordarea functionala si holistica are un rol esential in gestionarea provocarilor aduse de imbatranirea populatiei. Acest tip de medicina ne permite sa identificam cauzele profunde ale problemelor de sanatate, atat la nivel fizic, cat si emotional. Prin tratarea acestor cauze, nu doar simptomele, prevenim aparitia complicatiilor si mentinem sanatatea pe termen lung.

Unul dintre cele mai mari beneficii ale acestei abordari este reducerea costurilor in sistemul de sanatate. Atunci cand prevenim bolile si mentinem o stare de sanatate optima, nu mai ajungem sa tratam doar efectele secundare, ci sprijinim persoana sa fie sanatoasa, productiva si creativa pentru o perioada mai indelungata.

De asemenea, prin integrarea acestei perspective, contribuim la crearea unei societati in care seniorii raman activi si influenteaza pozitiv comunitatea, chiar si la varste inaintate. In contextul economiei longevitatii, acest lucru este vital: o populatie sanatoasa si activa reduce presiunea pe sistemele sociale si contribuie la dezvoltarea economica.

In Romania, accesul la preventie este adesea limitat. Cum putem extinde accesul la programe de preventie medicala?

Dr. Anca Mihalcea: Din experienta mea, am vazut cat de eficiente pot fi terapiile complementare in preventie si recuperare. De exemplu, terapii precum hiperbarica, homeopatia sau acupunctura pot accelera semnificativ procesul de vindecare. Chiar si in cazurile mai grave, cum ar fi o interventie chirurgicala dupa un accident sau o situatie in care este necesara implantarea unei proteze, aceste terapii pot scurta considerabil perioada de recuperare. Asta nu doar ca ajuta pacientul sa revina mai repede la viata normala, dar reduce si costurile asupra sistemului de sanatate. E un castig pentru toata lumea.

Din pacate, in Romania, preventia este inca limitata, iar cheia extinderii accesului la preventie sta, in opinia mea, in educatie. Preventia nu inseamna doar vizite la medic, ci si un stil de viata sanatos. Mi-ar placea sa vad programe de educatie integrate in scoli, care sa includa miscare, nutritie sanatoasa si activitati care sa incurajeze atat dezvoltarea fizica, cat si cea mentala.

Am fost impresionata de un exemplu pe care l-am vazut in Franta, intr-o localitate mica, cu maximum 20.000 de locuitori. Acolo exista un centru comunitar bine dezvoltat, cu activitati sportive diverse – de la arte martiale si tras cu arcul pana la calarie, dansuri si tenis. Dar nu se limitau doar la sporturile fizice; includeau si activitati pentru minte, precum sahul sau alte sporturi mentale. Pentru copii, astfel de programe sunt esentiale ii ajuta sa isi dezvolte concentrarea, sa fie mai centrati si sa invete discipline sanatoase inca de mici.

Pe langa educatie, trebuie sa constientizam si riscurile majore care pot afecta sanatatea pe termen lung. Educatia continua despre substante interzise, alcoolism, alimentatie nesanatoasa sau chiar educatia sexuala sunt esentiale. In fond, preventia este despre constientizare si alegeri mai bune, iar acestea trebuie cultivate inca de la o varsta frageda.

Cred ca, daca reusim sa investim in astfel de programe, vom putea schimba mentalitatile si obiceiurile generatiilor viitoare, iar preventia va deveni un pilon principal al sanatatii publice in Romania.

Dictonul dumneavoastra afirma ca „Adevarata vindecare este doar in interiorul fiecaruia”. Cum poate fiecare persoana aplica acest principiu in viata sa?

Dr. Anca Mihalcea – Adevarata vindecare incepe cu o constientizare profunda a faptului ca suntem responsabili pentru propria noastra sanatate si bunastare. Totul pleaca de la acceptarea ideii ca vindecarea depinde in primul rand de noi insine. Metodele, terapiile sau interventiile exterioare sunt doar instrumente care ne sprijina in acest proces. Primul pas este sa devii constient de tine insuti, sa recunosti ca vindecarea este o calatorie personala si ca necesita disciplina si introspectie.

De exemplu, un prim pas poate fi sa dedici zilnic cateva minute doar pentru tine. Poate insemna 10 minute de mers pe jos, 5 minute de reflectie asupra unei situatii care te-a deranjat sau te-a enervat, intrebandu-te ce anume a declansat acea reactie emotionala. Adesea, astfel de momente scot la suprafata rani mai vechi, traume pe care le purtam in noi fara sa fim constienti de ele. Este un proces care necesita rabdare, dar este esential pentru a ne intelege mai bine si a ne regasi echilibrul.

Pe masura ce devenim mai constienti, putem integra tehnici care ni se potrivesc: exercitii de respiratie, meditatie, constelatii familiale, terapie prin arta sau muzica, ori chiar mindfulness in activitatile zilnice, cum ar fi gatitul. Chiar si un act aparent simplu, cum este prepararea mesei, poate deveni terapeutic daca este facut cu atentie si prezenta. Emotiile noastre se imprima in tot ceea ce facem – corpul nostru, format in mare parte din apa, retine aceste vibratii. Cand invatam sa ne observam emotiile si sa ne controlam reactiile, ne putem transforma viata.

Intr-o societate mai constienta, acest mod de gandire ar putea transforma imbatranirea dintr-o provocare intr-o oportunitate economica si sociala. Oamenii care isi optimizeaza sanatatea prin preventie devin mai productivi, mai activi, iar costurile sistemului de sanatate scad considerabil. De exemplu, prevenind complicatiile unui diabet sau ale unui cancer, economisim resurse care pot fi directionate catre educatie sau inovatie.

Centrele de longevitate, tehnologiile inovatoare, dezvoltarea industriei suplimentelor sau a dispozitivelor medicale – toate aceste domenii pot deveni piloni ai unei economii sanatoase, bazate pe preventie si constientizare. In cele din urma, cand oamenii devin mai sanatosi si mai conectati cu ei insisi, beneficiile nu sunt doar individuale, ci se rasfrang asupra intregii societati. Asta inseamna, pentru mine, adevarata vindecare.

Care este impactul izolarii sociale asupra sanatatii seniorilor si cum pot comunitatile sa combata aceasta problema? Ce exemple de bune practici ati intalnit sau considerati ca ar putea fi implementate in Romania?

Dr. Anca Mihalcea – Izolarea sociala are un impact profund asupra sanatatii seniorilor. In multe cazuri, aceasta izolare incepe din cauza unor probleme fizice, cum ar fi pierderea auzului, a vederii sau dificultatile locomotorii. Astfel de deficiente ii determina pe varstnici sa se autoizoleze, sa evite interactiunile sociale, iar pe termen lung acest lucru poate duce la un declin cognitiv. Din pacate, izolarea mai poate fi agravata de factori economici sau de pierderea celor dragi, ceea ce creste riscul depresiei si al sentimentului ca nu mai au nimic in comun cu cei din jur.

Am vazut exemple impresionante de solutii care ar putea fi implementate si in Romania. In Malta, de exemplu, exista programe de voluntariat dedicate seniorilor, care variaza de la sprijin emotional – un voluntar care vine sa discute cu ei o ora pe saptamana – pana la servicii practice, cum ar fi ajutor in gospodarie sau sprijin medical. Aceste initiative creeaza conexiuni intre generatii si ajuta varstnicii sa se simta parte dintr-o comunitate.

O alta solutie este infiintarea unor centre de zi sau cluburi pentru seniori. In aceste spatii, seniorii pot participa la activitati tematice, precum terapii ocupationale, jocuri cognitive – sahul fiind un exemplu excelent – sau evenimente culturale, cum ar fi intalniri literare sau muzicale.

Combaterea izolarii sociale presupune implicarea comunitatii, dar si a statului. Este esential sa cream un mediu in care seniorii sa aiba oportunitati reale de socializare, sa isi mentina sanatatea si sa simta ca sunt o parte valoroasa a societatii. Aceste schimbari nu sunt doar o necesitate sociala, ci si o investitie in sanatatea colectiva.

Romania inca pune accentul pe tratamente reactive mai degraba decat pe preventie. Cum putem face tranzitia catre o abordare integrata care sa includa terapii alternative? Care credeti ca este cel mai mare obstacol in adoptarea medicinei functionale si holistice in sistemul de sanatate public din Romania?

Dr. Anca Mihalcea – Medicina este una singura – medicina omului. Indiferent ca vorbim despre alopatie, homeopatie sau fitoterapie, acestea sunt doar metode terapeutice care ar trebui sa se imbine armonios pentru a servi aceluiasi scop: sanatatea pacientului. Din pacate, accentul pus pe tratamentele reactive in Romania impiedica dezvoltarea unei abordari functionale si holistice, care sa puna preventia pe primul loc.

Aceasta tranzitie incepe cu educatia. Preventia ar trebui sa fie o componenta esentiala in pregatirea medicala inca din facultate, nu doar o serie de recomandari generale precum „evitati grasimile” sau „renuntati la fumat”. Medicii trebuie sa inteleaga interconectarea dintre corp, minte si emotii, sa fie constienti ca afectiunile nu se rezuma doar la simptomele vizibile. De exemplu, intoleranta la histamina, tot mai frecvent intalnita, poate avea cauze profunde precum dezechilibrele microbiomului, intoxicatia cu metale grele sau inflamatii cronice. Tratamentele superficiale, care vizeaza doar pielea sau simptomele vizibile, nu rezolva problema de baza.

Terapiile complementare, cum ar fi fitoterapia, pot fi integrate eficient in protocoalele medicale pentru a sprijini recuperarea. De exemplu, am vazut protocoale pre si post-operatorii in Franta, care combina tratamentele chirurgicale cu fitoterapie si homeopatie, ceea ce accelereaza spectaculos recuperarea pacientilor si reduce costurile pentru spitale.

Principalul obstacol in adoptarea unei astfel de abordari in Romania este lipsa unei viziuni integrate la nivel de sistem. Medicina functionala si holistica necesita o schimbare de perspectiva: sa nu mai privim corpul ca pe un ansamblu de „camere” separate – cardiologie, dermatologie, psihologie – ci ca pe un intreg interconectat. Este esential sa vedem ca sanatatea depinde nu doar de tratamentele aplicate, ci si de stilul de viata, de nutritie, somn, miscare si chiar starea emotionala.

Pentru a face aceasta tranzitie, avem nevoie de politici care sa sprijine programele de preventie, accesul la terapii alternative si integrarea acestora in protocoalele standard. In esenta, trebuie sa construim un sistem care sa se concentreze pe sanatatea pe termen lung, nu doar pe tratarea bolilor. Aceasta este adevarata vindecare – sa intelegem cauzele profunde ale problemelor si sa actionam inainte ca ele sa apara.

Adaptogenii si epigenetica sunt domenii in ascensiune. In calitate de specialist in geriatrie, cum vedeti rolul adaptogenilor si al epigeneticii in prelungirea vietii sanatoase?

Dr. Anca Mihalcea – Plantele adaptogene si epigenetica sunt doua domenii fascinante care ne ofera o intelegere mai profunda asupra sanatatii si longevitatii. Folosesc plante adaptogene de peste 10 ani si am observat efectele lor impresionante, in special in gestionarea anxietatii, depresiei sau problemelor de somn. Ceea ce le face unice este modul holistic in care actioneaza – ele nu doar ca reduc stresul emotional, dar imbunatatesc si functii precum energia, vitalitatea sau somnul, contribuind la un echilibru fizic si emotional.

De exemplu, rodiola, o planta adaptogena extraordinara, ajuta la reglarea ritmului cardiac, reduce palpitatiile, imbunatateste somnul si creste capacitatea de a face fata stresului. Acest efect multiplan este caracteristic adaptogenilor – nu trateaza doar un simptom izolat, ci sustin intreg organismul.

Legatura cu epigenetica este la fel de fascinanta. Epigenetica ne arata ca stilul nostru de viata – alimentatia, exercitiile fizice, gestionarea stresului – influenteaza modul in care genele noastre functioneaza. Practic, noi avem puterea de a regla aceste mecanisme prin alegeri constiente. De exemplu, s-a demonstrat ca 30 de minute de exercitii fizice pot transforma interleukinele din molecule proinflamatorii in antiinflamatorii, reducand riscul de inflamatie cronica si imbunatatind sanatatea generala.

In concluzie, rolul adaptogenilor si al epigeneticii este de a ne oferi instrumente valoroase pentru a mentine sanatatea si a optimiza longevitatea. Ceea ce ne transmit aceste stiinte este simplu: sanatatea si calitatea vietii sunt in mare parte in mainile noastre, iar alegerile pe care le facem zilnic conteaza mai mult decat ne imaginam.

Cum vedeti rolul tehnologiei in geriatrie si longevitate? Cum ar putea aceste tehnologii sa transforme geriatria si sa imbunatateasca calitatea vietii seniorilor?

Dr. Anca Mihalcea- Longevitatea depinde in mare masura de sanatatea mitocondriei, sursa principala de energie a corpului. Studiile recente si avansul tehnologic ne-au oferit metode diverse pentru a sustine mitocondria, de la nutrienti esentiali – precum melatonina, magneziul, colina sau plantele adaptogene – pana la terapii inovatoare, cum ar fi terapia cu lumina rosie, terapia hiperbara sau sauna cu infrarosu.

De exemplu, lumina rosie stimuleaza productia de ATP, molecula care furnizeaza energie celulelor, si imbunatateste vasodilatatia prin cresterea nivelului de oxid nitric, ceea ce mentine sanatatea tesuturilor. Pe de alta parte, sauna cu ozon ajuta corpul sa elimine metalele grele, un factor major al inflamatiei cronice. Aceste tehnologii nu doar ca sustin functionarea mitocondriilor, dar au efecte benefice asupra colagenului, vital pentru sanatatea pielii, articulatiilor si vaselor de sange.

In esenta, longevitatea este un proces integrat care presupune optimizarea energiei celulare, reducerea inflamatiei si imbunatatirea functiilor structurale ale corpului. Terapia cu celule stem sau cu plasma contribuie la regenerarea celulara. Aceste metode moderne ne arata cum putem imbina stiinta si tehnologia pentru a trai mai sanatos si mai activ, mai ales pe masura ce inaintam in varsta.

Care sunt cele mai frecvente mituri despre imbatranire pe care le intalniti in practica dumneavoastra si cum le demontati?

Dr. Anca Mihalcea – Un mit frecvent este ca imbatranirea inseamna automat boala. Imbatranirea fiziologica, naturala, nu trebuie asociata cu declin cognitiv, probleme de mobilitate sau boli cardiovasculare. Un varstnic de 90 de ani poate fi independent, lucid si activ, daca isi mentine un stil de viata sanatos. Exista comunitati in care oamenii la aceasta varsta socializeaza, urca pe munte si participa activ la viata familiala, demonstrand ca longevitatea poate fi traita cu vitalitate.

Un alt mit pe care il aud des este: „E prea tarziu pentru mine.” Nu este niciodata prea tarziu sa faci schimbari care sa imbunatateasca sanatatea. Poti actiona asupra rezistentei la insulina, poti reduce inflamatia sau sa-ti echilibrezi starea emotionala indiferent de varsta.

In practica mea, ii ajut pe oameni sa inteleaga ca imbatranirea sanatoasa este posibila, iar multe probleme pe care le consideram inevitabile pot fi prevenite sau ameliorate. Schimbarea perceptiei despre aceasta etapa a vietii este esentiala pentru a demonta aceste mituri.

Cum ar trebui sa arate sistemul de sanatate ideal pentru a sprijini imbatranirea activa si sanatoasa in Romania? Care ar fi prioritatile principale, atat pentru sectorul public, cat si pentru cel privat, in crearea unui astfel de sistem?

Dr. Anca Mihalcea – Un sistem de sanatate ideal ar trebui sa aiba preventia ca pilon central, cu o ramura bine dezvoltata care sa inceapa inca din copilarie. Copiii ar trebui sa fie educati despre importanta alimentatiei sanatoase, igienei emotionale, odihnei si disciplinei. Acestea nu ar trebui doar predate, ci aplicate si exersate zilnic, pentru a forma tipare sanatoase de viata.

Un alt aspect esential este prevenirea expunerii la disruptori endocrini, cum ar fi plasticele, pesticidele, detergentii si cosmeticele, care afecteaza hormonii – acea interfata cruciala dintre sanatatea mentala, emotionala si fizica. Ar trebui sa regandim industriile care influenteaza calitatea apei, aerului si alimentelor, pentru a reduce impactul acestor factori nocivi.

Pentru sectorul public, prioritatea ar fi dezvoltarea programelor educationale si a politicilor de mediu care sa sprijine sanatatea populatiei pe termen lung. Sectorul privat poate contribui prin inovatii in industria alimentara, cosmetica si a produselor de curatenie, oferind alternative sigure si sustenabile.

Impreuna, aceste masuri ar crea un sistem de sanatate care nu doar trateaza, ci previne, sprijinind o imbatranire activa si sanatoasa pentru toti.

Daca ar fi sa alegeti, ati trai mult si nesanatos, sau putin si bine?

Dr. Anca Mihalache- Pentru mine, nu este vorba doar despre a trai mult, ci despre a trai bine. As vrea sa traiesc atata timp cat am motivatia de a descoperi si de a experimenta lucruri noi. O viata de calitate inseamna sa fii independent, sa nu depinzi de nimeni si sa te bucuri de sanatate, atat fizica, cat si emotionala.

Un element esential pentru longevitate, pe langa stilul de viata sanatos, este apartenenta la o comunitate. In acele “Blue Zones” ale longevitatii, s-a observat ca interactiunea sociala joaca un rol crucial. Relatiile autentice, sprijinul reciproc si sentimentul de apartenenta contribuie enorm la bunastare.

Pentru mine, longevitatea nu inseamna doar numarul anilor traiti, ci calitatea experientelor din acei ani – sa ramai activ, conectat si motivat.