Greva generala in Argentina pentru a fi blocate masurile dure anuntate de noul presedinte Milei

Principala centrala sindicala argentiniana, CGT, a lansat un apel la greva generala pe 24 ianuarie pentru a protesta impotriva primelor decrete si proiecte de lege ale presedintiei, considerate ultraliberale. Este pentru prima data in 40 de ani de democratie cand un presedinte argentinian trebuie sa faca fata unei greve generale la o luna si jumatate de la venirea la putere, relateaza Le Figaro.

Hector Daer, secretarul general al CGT, a anuntat, in cadrul unei conferinte de presa, greva si o manifestatie in fata parlamentului. Acesta va examina proiectele de lege ale lui Milei „care merg impotriva intregii societati” si concentreaza „toate puterile publice” in mainile presedintelui.

Mobilizarea, a continuat liderul sindical, vizeaza in special un „decret de necesitate si de urgenta” publicat la 20 decembrie de guvern, care deschide calea unei dereglementari masive a economiei, dar cu un „caracter ilegal si neconstitutional”.

„Acest decret ataca drepturile individuale ale lucratorilor, drepturile colective, dar si sistemul de sanatate universal si unitar”, a insistat Hector Daer.

„In mai putin de o saptamana, ei transforma Argentina si ne aduc inapoi la Argentina pastorala”, a denuntat el.

Javier Milei, ultraliberal si „anarho-capitalist”, asa cum se autodefineste, a publicat inca de la investirea sa, la 10 decembrie, un decret de dereglementare a economiei prin abrogarea a aproximativ 300 de norme. Un decret intrat tehnic in vigoare incepand de vineri, dar supus aprobarii ulterioare a parlamentului.

De asemenea, el si-a continuat elanul „liberal”, prezentand miercuri parlamentului un set detaliat de proiecte sau modificari de legi, care afecteaza o multitudine de domenii din sfera publica si privata: un amalgam de legi de la cele fiscale la cele electorale, la ziua de munca, la calculul pensiilor, la controlul si sanctionarea manifestatiilor sau la instituirea unui „divort expres”.

Acest vast pachet de reforme, cunoscut sub numele de „lege omnibus”, trebuie sa fie examinat si de Parlament, iar opiniile juridice difera in ceea ce priveste timpul real – luni, chiar ani, potrivit unora – de care ar fi nevoie pentru examinarea celor cateva 600 de articole.