Georgia: Fortele de ordine au intervenit din nou cu gaze si tunuri cu apa impotriva manifestantilor pro-europeni. Guvernul acuza ca se pune la cale o noua „revolutie”
Zeci de mii de persoane au manifestat miercuri in Georgia impotriva controversatului proiect de lege privind „influenta straina”, dupa ce parlamentul a mers mai departe legea, despre care Bruxelles-ul a avertizat ca ar afecta aspiratiile europene de lunga durata ale Tbilisi, relateaza France24.
Natiunea caucaziana de la Marea Neagra a fost cuprinsa de proteste antiguvernamentale in masa incepand cu 9 aprilie, dupa ce partidul de guvernamant „Visul georgian” a reintrodus pe ordinea de zi a Parlamentului proiectul de lege, despre care criticii spun ca seamana cu legislatia represiva rusa folosita pentru a reduce la tacere disidenta.
Proiectul de lege a trecut miercuri de a doua lectura in Parlament, cu 83 de voturi pentru si 23 impotriva.
Sefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat violentele si a indemnat Georgia sa ramana pe drumul spre Europa.
„Urmaresc cu mare ingrijorare situatia din Georgia si condamn violentele de pe strazile din Tbilisi”, a scris von der Leyen pe X, fostul Twitter.
I am following the situation in Georgia with great concern and condemn the violence on the streets of Tbilisi.
The Georgian people want a European future for their country.
Georgia is at a crossroads. It should stay the course on the road to Europe.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 1, 2024
„Poporul georgian doreste un viitor european pentru tara lor. Georgia se afla la o rascruce de drumuri. Ar trebui sa pastreze cursul pe drumul spre Europa”.
Agitand steaguri georgiene si ale Uniunii Europene, zeci de mii de manifestanti s-au adunat miercuri seara in fata parlamentului, potrivit unui reporter AFP aflat la fata locului. La miting au fost interpretate imnul national al Georgiei si Oda Bucuriei, imnul UE.
Mai tarziu in cursul serii, politia a folosit spray-uri cu piper, gaze lacrimogene si tunuri cu apa din interiorul curtii cladirii parlamentului impotriva a sute de manifestanti care au incercat sa blocheze intrarea laterala a legislativului.
Ministerul de Interne a declarat ca politia a folosit „mijloace speciale prevazute de lege – spray-uri cu piper si tunuri cu apa – pentru a restabili ordinea publica”.
Premierul Irakli Kobakhidze a criticat politicienii occidentali pentru „defaimarea” proiectului de lege, care nu va face decat sa „sporeasca transparenta finantarii externe a ONG-urilor, in conformitate cu valorile europene”.
El a acuzat grupurile civile georgiene ca au incercat sa organizeze revolutii „de cel putin doua ori in ultimii trei ani” cu finantare occidentala.
Tulburarile au loc cu cateva luni inainte ca Georgia sa organizeze alegeri parlamentare in octombrie, considerate un test cheie pentru democratia din fosta republica sovietica aspiranta la UE.
Partidul de guvernamant „Visul georgian” a aparat proiectul de lege, afirmand ca acesta are rolul de a spori transparenta finantarii externe a ONG-urilor. Acesta isi propune sa promulge legea pana la jumatatea lunii mai.
Pentru a deveni lege, proiectul de lege trebuie sa treaca o a treia lectura si sa fie semnat de presedinte.
Se asteapta ca presedintele Salome Zurabishvili – care se afla in conflict cu partidul de guvernamant – sa se opuna prin veto masurii, dar partidul are suficiente voturi pentru o anulare.
Daca va fi adoptata, legea va impune ca orice ONG independent si organizatie media care primeste mai mult de 20 % din finantare din strainatate sa se inregistreze ca „organizatie care urmareste interesele unei puteri straine”.
Anul trecut, proteste de strada in masa au fortat „Visul georgian” sa renunte la planurile pentru masuri similare.
Georgia incearca de ani de zile sa aprofundeze relatiile cu Occidentul, dar „Visul georgian” a fost acuzat ca incearca sa apropie fosta republica sovietica de Rusia.
In decembrie, UE a acordat Georgiei statutul oficial de candidat, dar a declarat ca Tbilisi va trebui sa isi reformeze sistemele judiciare si electorale, sa reduca polarizarea politica, sa imbunatateasca libertatea presei si sa reduca puterea oligarhilor inainte de lansarea oficiala a negocierilor de aderare.
Candidatura Georgiei la aderarea la UE si la NATO este consacrata in constitutia sa si, potrivit sondajelor de opinie, este sustinuta de peste 80% din populatie.
