Fenomenul Georgescu. O oglinda a frustrarilor societatii romanesti
Daca in Republica Moldova am urmarit cu sufletul la gura rezultatele alegerilor, stiind ca s-au cumparat voturi la bucata, in Romania, socul a venit fara o retea ca cea a lui Ilan Sor, dar printr-un mijloc mult mai modern: TikTok. Aceste alegeri au dus la demisia sefilor de partide aflate la guvernare – Marcel Ciolacu (PSD) si Nicolae Ciuca (PNL), au ridicat mult posibilitatea ca urmatorul presedinte al Romaniei sa fie o femeie, in persoana Elenei Lasconi, mai ales cu o posibila mobilizare a societatii romanesti pentru un vot covarsitor anti-Georgescu in turul II unde vom avea o lupta Europa vs. Rusia. Si totusi ce s-a intamplat la aceste alegeri?
Ascensiunea lui Calin Georgescu simbolizeaza o revolta impotriva sistemului si o dorinta profunda de schimbare, manifestata in primul rand de electoratul din mediul rural si din diaspora. Cu toate acestea, succesul sau ridica intrebari importante despre viitorul democratiei romanesti si despre modul in care societatea romaneasca va rezista tentatiei extremismului, care presupune o conexiune emotionala din ce in ce mai profunda a acestor personaje cu alegatorii.
Rezultatele primului tur al alegerilor prezidentiale din Romania prezinta o societate romaneasca divizata, neinteleasa de politicienii clasici si care sta pe un butoi de pulbere, unde cel putin 2,1 milioane de romani au ales un presedinte extremist, dar fara sa-si dea seama. Cu 22,95% din voturi, Calin Georgescu, un candidat ultranationalist cu un discurs anti-sistem extrem de puternic, conduce in primul tur al alegerilor, devansand-i pe Elena Lasconi, candidata reformista (19,17%), si pe premierul Marcel Ciolacu (19,15%).
Va spuneam intr-un alt editorial de ce propunerile radicale au priza la electoratul tacut, care are frustrari legate de politica actuala, dar si cu electoratul indecisilor, care nu apare mereu in sondaje, dar care poate rasturna rezultatul alegerilor. Intr-o competitie in care populismul si nationalismul au devenit teme dominante, succesul lui Georgescu se poate interpreta drept o reactie puternica a unei societati profund nemultumite de status quo-ul politic si economic, exploatand o nemultumire generala fata de elitele politice traditionale (PSD si PNL) si oferind un discurs alternativ, centrat pe valorile nationaliste si suveraniste, dar chiar si pe religie. Succesul sau nu doar ca reflecta o schimbare semnificativa in mentalitatea electoratului romanesc, dar si o tendinta globala de revenire la valorile nationaliste si extremiste, evidentiata in urma alegerilor din acest an in tari precum Franta, Germania si Statele Unite.
Factorul TikTok si „mesianismul” electoral
Un element-cheie al ascensiunii lui Georgescu a fost stapanirea cu pricepere a retelelor sociale, in special TikTok. Cu un ton politicos, aproape mesianic, Georgescu a exploatat frustrarile romanilor care se simt tot mai instrainati de partidele politice traditionale. Dar nu a fost suficient doar asta. Au existat si ferme de trolli care i-au dat tag masiv lui Calin in postarile de TikTok ai altor candidati, dar si in alte postari care aparent nu au legatura cu politica. Dar mai ales au existat videoclipuri generate de inteligenta artificiala prin care Calin Georgescu a exploatat cu succes nemultumirile populare, pozitionandu-se ca un „salvator” intr-o perioada de incertitudine.
Desigur, TikTok este doar instrumentul prin care Georgescu a reusit sa ajunga la un public mai tanar si sa isi amplifice mesajul. Insa, ceea ce face cu adevarat diferenta in campania sa sunt ideile pe care le-a promovat, care au prins foarte bine la public, fara sa promita ceva neaparat palpabil. A reusit sa se joace cu emotiile oamenilor. Totusi, este esential sa ne intrebam care este sursa reala a finantarii campaniei sale. Desi Georgescu sustine ca a cheltuit zero lei in campania online si ca a folosit doar „voluntari”, aceasta afirmatie este similara cu cea a oricarui candidat promovat intens de Moscova, care ajunge sa beneficieze de sustinere substantiala „fara sa isi dea seama”. Este clar ca exista o retea mai larga in spatele acestui tip de campanie, iar transparenta in ceea ce priveste finantarea ar trebui sa fie un subiect de interes public major in zilele ce urmeaza.
Un mesaj pentru „Romania profunda”
Georgescu a reusit sa mobilizeze un electorat frustrat de instabilitatea economica si de ceea ce percepe ca fiind esecul partidelor traditionale de a aborda problemele reale ale romanilor. Mesajul sau, centrat pe independenta economica, care presupune reducerea importurilor, sprijinirea agricultorilor si cresterea productiei interne de alimente si energie, rezoneaza cu nemultumirile adanci ale unui electorat dezamagit.
Conceptul de „Romania profunda” devine din ce in ce mai prezent in discursurile politice si ideologice, fiind invocat ca o alternativa la sistemul perceput ca unul corupt si departe de cetateanul roman de rand. Este o viziune care propune o intoarcere la valorile locale, morale si spirituale, respingand ideologiile impuse de „stanga” sau „dreapta” traditionala, folosita in teorie in cartea „A treia forta – Romania profunda”, scrisa de Ovidiu Hurduzeu si Mircea Platon si testata in mod practic in campania electorala a lui Calin Georgescu. Din aceasta perspectiva, discursul lui Georgescu sugereaza ca agendele politice ale Romaniei sunt dictate de interese externe sau de elitele care au pierdut legatura cu realitatea locala. Practic, avem parte de o Romanie ignorata si nereprezentata, pe care Georgescu vrea sa o schimbe radical. De aceea a prins atat de bine la public, atat in interiorul tarii, mai ales in mediul rural, cat si in diaspora romaneasca. Totusi, conceptul ramane ambiguu, balansand intre o utopie nostalgica si o posibila solutie politica, dar care se hraneste, desigur cu principalele narative promovate de Kremlin.
Controversele unui discurs cu accente extremiste
Pozitiile sale critice la adresa Uniunii Europene si NATO, institutii pe care le acuza de subminarea intereselor Romaniei, reprezinta o provocare majora pentru orientarea pro-occidentala a tarii. Georgescu capitalizeaza pe narativele eurosceptice si pe temerile legate de pierderea suveranitatii nationale, oferindu-se ca o alternativa pentru cei care percep aderarea Romaniei la structurile euroatlantice drept o „captivitate” economica si politica.
Desigur ca la Moscova s-a deschis inca de aseara sampania, pentru ca Rusia este interesata intr-un castig al lui Georgescu. Doar intrarea lui in turul doi a dinamitat clasa politica de la Bucuresti, iar la alegerile parlamentare vom avea un si mai mare haos. Dar sa vorbim si despre legatura dintre Rusia si Georgescu.
Una dintre cele mai evidente legaturi intre Georgescu si interesele rusesti este admiratia sa deschisa fata de Vladimir Putin si „intelepciunea ruseasca”. Georgescu a vorbit public despre valorile rusesti si despre cultura ruseasca, ceea ce poate fi interpretat ca un mesaj subtil de sprijin pentru o abordare mai prietenoasa fata de Moscova. Aceasta simpatie nu este un accident, ci un element cheie al strategiei de influenta rusesti, care cauta sa promoveze lideri politici cu viziuni favorabile Moscovei, chiar si in state membre ale Uniunii Europene si NATO, cum este Romania. Este un mod de a discredita autoritatea Uniunii Europene si de a promova o abordare mai izolata a statelor membre, care ar putea favoriza intereselor strategice ale Rusiei.
Mai mult, aprecierile sale pentru Miscarea Legionara din secolul trecut si tonul sau nationalist extrem si chiar fascist, atunci cand il glorifica pe maresalul Ion Antonescu, nu l-au oprit sa se plaseze pe prima pozitie in preferintele alegatorilor. Chiar daca a primit critici in spatiul public, Georgescu respinge acuzatiile de antisemitism si sustine ca discursul sau este despre „apararea valorilor nationale.”
In loc de concluzii
Prezenta la vot de 52,55%, peste cea din 2019, arata o implicare crescuta a electoratului, inclusiv a diasporei, intr-un moment crucial pentru viitorul tarii. Rezultatele primului tur sugereaza ca o parte semnificativa a romanilor sunt gata sa respinga paradigma traditionala a partidelor de guvernare in favoarea unor lideri care promit solutii radicale.
Cu toate acestea, intrebarea ramane: este fenomenul Georgescu o expresie a unei crize temporare de incredere in institutii sau un semnal al unei schimbari mai profunde in societatea romaneasca? Daca va castiga al doilea tur, programat pentru 8 decembrie, impactul asupra relatiilor Romaniei cu Uniunea Europeana si NATO ar putea fi semnificativ, iar viitorul politic al tarii s-ar putea orienta spre un curs mai izolationist.
