DNA ofera explicatii dupa ce demersul procurorului din procesul lui Dragnea a dus la amanarea cauzei pentru 20 mai: „Nu au existat niciun fel de presiuni”

DNA prezinta explicatii dupa ce in spatiul public au aparut controverse ca urmare a demersului procurorului din dosarul lui Liviu Dragnea de a invoca doua exceptii de neconstitutionalitate. Demersul procurorului DNA a fost folosit ca pretext de instanta ICCJ pentru a amana inca o data procesul sefului PSD pana pe 20 mai.

„Am cerut explicatii de la DNA pentru strategia procurorului de sedinta din dosarul Dragnea (care a dus la amanarea procesului), considerata de unii ca fiind blat, iar de altii o greseala”, a scris Ionela Arcanu pe Facebook.

Iata raspunsul DNA:

1. Invocarea de catre procurorul de sedinta a celor doua exceptii de neconstitutionalitate s-a realizat in contextul in care a aparut necesitatea adaptarii pozitiei procesuale a parchetului la solicitarile formulate de catre inculpatii din cauza.

Concret, la termenul de judecata din data de 15.04.2019, s-au invocat:

Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000, raportat la motivele de apel ale inculpatilor S.O, D.N.L si A.F care au solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare in temeiul art. 421 pct.2 lit. b teza finala C.p.p., invocand decizia nr. 17 din data de 17.09.2018, pronuntata in recurs in interesul legii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, avandu-se in vedere si faptul ca, la acelasi termen de judecata, aparatorul inculpatei A. F. a depus la dosar un supliment al motivelor de apel, supliment care vizeaza inclusiv aspectul ca la instanta de fond, completul de judecata nu a fost unul specializat in fapte de coruptie.

Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 CP cu referire la art.154 alin 2 teza I din CP in interpretarea data prin Decizia nr 5/11.02.2019 pronuntata in Recurs in interesul legii de catre ICCJ a fost invocata in considerarea sustinerilor aparatorului inculpatului D.N.L. (Liviu Dragnea – n. red.) care a cerut ca instanta sa ia in discutie cererea de schimbare a incadrarii juridice depuse de Parchet si sa se pronunte asupra acestei cereri inainte de intrarea in dezbateri pe fond, intrucat daca instanta va respinge aceasta cerere, apararea va invoca prescriptia raspunderii penale.
Precizam ca cererea de schimbare a incadrarii juridice a Parchetului a fost depusa la data de 18.03.2019 si are in vedere corecta incadrare juridica a faptelor retinute in sarcina unora dintre inculpati.

2. Amanarea cauzei nu a fost urmarita de procurorul de sedinta, acesta solicitand explicit instantei sa acorde inculpatilor un interval de timp de 30 min pentru a lua la cunostinta de continutul exceptiilor, urmand ca ulterior reluarii sedintei sa se puna concluzii pe admisibilitatea acestora.

Desi, potrivit dispozitiilor instantei de judecata, la data de 15.04.2019, motivul de amanare al cauzei a fost reprezentat de invocarea exceptiilor de neconstitutionalitate de catre procurorul de sedinta, nu se poate concluziona ca in lipsa invocarii acestora, cauza nu ar fi suferit o noua amanare care se putea datora chiar solicitarilor formulate de inculpati la inceputul sedintei de judecata si cu privire la care instanta nu s-a pronuntat.

Invocarea unor exceptii de neconstitutionalitate, de regula nu reprezinta motiv de amanare a cauzei intrucat se pune in discutie doar indeplinirea conditiilor de admisibilitate ale acestora, in conformitate cu prevederile art. 29 alin. 1-3 din Legea nr.47/1992.

3. Potrivit art. 67 alin 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, procurorul participa la sedintele de judecata in conditiile legii si are rol activ in aflarea adevarului, iar potrivit alin 2 al aceluiasi text de lege, procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza.

Totodata, procurorul de sedinta trebuie sa-si adapteze conduita procesuala in raport de dinamica desfasurarii cauzei, dinamica ce poate fi previzionata in ansamblu, insa caracterul ”surpriza” al cererilor formulate de inculpati sau al masurilor dispuse de instanta din oficiu nu poate fi evitat.

4. Nu au existat niciun fel de presiuni.