Din cauza politicilor haotice ale cancelarului Nehammer, cel care a respins intrarea Romaniei in Schengen, economia Austriei risca sa intre in recesiune
Potrivit WIFO, cel mai prestigios institut de cercetare economica din Viena, economia austriaca a suferit o cadere puternica in al doilea trimestru al acestui an si risca sa intre in recesiune.
Economia Austriei, care stagneaza de la jumatatea anului 2022, a cunoscut o prabusire abrupta in al doilea trimestru al anului 2023, arata raportul economic dat publicitatii de WIFO. Au fost afectate in mod deosebit sectoarele de servicii, constructii si industria. „Lipsa cererii este acum cel mai important obstacol in calea productiei”, spune autorul raportului WIFO, Christian Glocker, citat de ziarul Der Standard.
Dezvoltarea economica globala din primul trimestru al anului 2023 a aratat o imagine mixta: in timp ce tarile emergente au cunoscut o expansiune semnificativa, tarile industrializate au stagnat. Pentru al treilea trimestru al lui 2023, indicatorii indica o scadere suplimentara a PIB-ului in Austria. Pe langa provocarile pe termen scurt, problemele pe termen mediu, cum ar fi pierderea competitivitatii preturilor, ar putea aparea si asupra economiei la export, unde Austria are probleme tot mai mari.
Datele furnizate de WIFO in iulie prezinta un tablou sumbru pentru Austria: evaluarile economice ale afacerilor s-au deteriorat din nou, fiind pesimiste pentru prima data din martie 2021. In productia de bunuri, scaderea puternica a stocului de comenzi scade asteptarile economice.
Pe fondul masurilor haotice ale guvernului Nehammer, inflatia ramane puternica. Preturile de consum in iunie au crescut cu 8,0% fata de anul trecut, iar o estimare rapida pentru iulie indica o rata a inflatiei de +7,0%
Criza economica are un impact din ce in ce mai mare asupra pietei muncii din Austria. Somajul a continuat sa creasca in ultima perioada, in timp ce numarul locurilor de munca vacante a scazut si cresterea ocuparii fortei de munca a stagnat. La sfarsitul lunii iulie, erau inregistrate ca someri cu 15.000 de persoane mai mult decat in anul precedent, ceea ce corespunde unei rate a somajului de 5,9%.
