Neutralitatea Beijingului in conflictul ruso-ucrainean, sub semnul intrebarii dupa declaratiile ambasadorului chinez la Paris. Acesta a pus la indoiala suveranitatea tarilor ex-sovietice

La mai putin de trei saptamani dupa ce presedintele francez Emmanuel Macron s-a intors dintr-o vizita de trei zile in China, in care a salutat „ambitiile comune” cu Beijingul, ambasadorul chinez la Paris a starnit proteste in Franta si unele state ex-sovietice, scrie Politico.

Lu Shaye, ambasadorul Chinei in Franta, a pus la indoiala suveranitatea fostelor state sovietice la televiziunea franceza saptamana trecuta. Ambasadorul chinez si-a construit o reputatie de persoana care tinde sa nu respecte protocolul diplomatic, raspandind dezinformari si fiind un pic cam rebel pe Twitter.

Comentariile provocatoare despre fostele state sovietice, care au venit ca raspuns la o intrebare daca considera Crimeea – anexata de Rusia in 2014 – parte a Ucrainei in conformitate cu dreptul international, au atras condamnari rapide din partea Frantei si a tarilor din Europa de Est. Rareori un diplomat chinez s-a confruntat cu atatea apeluri pentru desemnarea persona non grata ca Lu.

Dar, de data aceasta, Beijingul nu a reusit sa il sustina, reafirmandu-si rapid respectul pentru suveranitatea statelor ex-sovietice si dezmintind remarcile lui Lu ca fiind „comentarii personale”.

Totusi, raul a fost facut.

In Franta, comentariile au alimentat suspiciunile privind adevarata gandire a Beijingului cu privire la razboiul de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei si au ridicat indoieli cu privire la fiabilitatea Chinei ca partener pentru Franta, la doar cateva saptamani dupa vizita de stat a lui Macron in China.

Parlamentarul francez Anne Genetet, care face parte din partidul lui Macron, Renaissance, a declarat pentru Politico ca remarcile ambasadorului au fost „complet opuse” pozitiei oficiale a Chinei privind integritatea teritoriala si ca discrepantele ridica semne de intrebare cu privire la neutralitatea Chinei in ceea ce priveste Ucraina.

„Este aceasta o scapare personala? Sau este aceasta prima caramida a unei schimbari diplomatice in China? … Voi fi foarte vigilenta in ceea ce priveste viitoarele declaratii ale Chinei, chiar daca si-a rectificat comentariile. Pe termen lung, intrebarea este daca se apropie mai mult de pozitia lui Lu”, a spus ea.

Intre timp, Francois Godemont, consilier principal pentru Asia la Institutul Montaigne, a scris pe Twitter: „Guvernul francez ar trebui sa analizeze cu luciditate de ce Beijingul l-a ales pe Lu Shaye… si de ce il pastreaza la Paris”.

Vorbitor fluent de limba franceza, Lu Shaye, in varsta de 58 de ani, este o figura marcanta a corpului diplomatic chinez la nivel mondial, care a urcat rapid in randurile diplomatiei chineze, ocupand primul sau post de ambasador la varsta de 41 de ani.

„Este ambasadorul perfect pentru China, care stapaneste complet punctele de discutie chinezesti”, a declarat Genetet, care l-a intalnit de mai multe ori si isi aminteste de un om „cordial, dar autoritar”, care „nu asculta”.

Lu a ajutat, de asemenea, la modelarea politicilor internationale ale Chinei atunci cand a lucrat pentru Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez in 2015, un stagiu care il diferentiaza de alti diplomati de cariera, potrivit lui Antoine Bondaz, specialist in China la Fundatia pentru Cercetare Strategica din Franta.

„Este un ambasador foarte politic (…) Se bucura de o mare notorietate in China si este adesea citat in presa chineza”, a declarat Bondaz.

Inainte de a se muta la Paris in 2019, el a fost ambasadorul Chinei in Canada, unde a servit in perioada de varf a deterioararii relatiilor diplomatice chino-canadiene din cauza arestarii de catre Canada a lui Meng Wanzhou, un director de top la Huawei Technologies. Intr-un articol de opinie, Lu si-a batut joc de sistemul judiciar canadian si i-a criticat pe canadieni pentru ca „calca in picioare statul de drept” si „adopta standarde duble… din cauza egoismului occidental si a suprematiei albe”.

Stilul sau inflamator a crescut cu o treapta dupa relocarea la Paris – coincizand cu stilul diplomatic mai agresiv al Chinei, condus de ministrul de externe de atunci, Wang Yi, si de predecesorul sau Yang Jiechi.

La apogeul pandemiei de coronavirus, ambasada chineza aflata sub conducerea sa a inceput sa publice dezinformari cu privire la modul in care Franta gestiona virusul, afirmand la un moment dat ca personalul azilurilor de batrani ii abandona pe cei aflati in grija lor pentru a muri. De asemenea, ambasada a lansat un atac online impotriva lui Bondaz, cercetatorul chinez, numindu-l „un nimeni delincvent” si „o hiena nebuna” din cauza comentariilor sale despre Taiwan.

Lu a provocat o mare agitatie anul trecut dupa ce a dezvaluit planul Beijingului de a „reeduca” publicul din Taiwan dupa ce China va readuce insula democratica autoguvernata sub controlul sau. In declaratiile facute la BFM TV, el a spus: „Dupa reunificare, vom face reeducare. Sunt sigur ca, in acel moment, populatia din Taiwan va fi din nou in favoarea reunificarii. Vor deveni din nou patrioti”.

In mod firesc, Lu a fost convocat de mai multe ori la ministerul francez al afacerilor externe. Dar dispretul sau fata de protocolul strain este de asa natura incat odata a refuzat o convocare imediata din partea ministerului din cauza „unui program incarcat”.