De ce avem nevoie de filosofie pentru a ne ajuta sa navigam in viata moderna

Presedintele irlandez Michael D. Higgins crede ca filosofia trebuie integrata in sistemul de invatamant al insulei si trebuie promovata pe o scara mai larga in societate. El a vorbit despre „o atmosfera de reflectie in salile noastre de clasa, in mass-media, in spatiul nostru public”, potrivit The Irish Times.

Cand psihiatrul Carl Jung a fost intrebat de ce este nevoie pentru a remedia relele vietii moderne, el a raspuns: „fiecare persoana sa priveasca in interiorul vietii interioare.”

Asadar, cum poate ajuta filosofia? Ea poate ajuta sa faca distinctia intre adevar si falsitate intr-un argument; va poate ghida sa decideti daca aveti datoria morala de a interveni intr-o situatie tulburatoare care „nu este treaba voastra”; poate intari psihicul in rezolvarea ranilor sau a anxietatilor personale.

In afacerile publice irlandeze, gandirea filosofica ar putea facilita tipul de schimbari necesare astazi. O economie bogata care se confrunta cu probleme sociale, cresterea populatiei si o societate diversa din punct de vedere etnic se numara printre problemele care pun la incercare normele traditionale.

Explorarea activa a noilor posibilitati in stiinta si tehnologie a imbogatit foarte mult viata moderna, nu in ultimul rand in medicina. Cu toate acestea, un filosof ar spune ca aceste progrese au fost rezultatul unor raspunsuri corecte la intrebari gresite. Energia nucleara este folosita pentru armament mortal, precum si pentru combustibil in case si in industrie. Materialele sintetice au introdus un nou nivel de confort in viata moderna, dar materialele plastice aruncate la gunoi ucid pestii.

Cultura contemporana descurajeaza introspectia. Jurnalista americana Krista Tippett abordeaza aceasta lacuna. Ea a creat si gazduieste programul si podcastul PBS, On Being. Modalitatea americana este de a valoriza autoajutorarea, competitia, obtinerea de rezultate. Aceste valori sunt comune in intreaga lume occidentala. Ajuns la cea de-a 20-a editie, podcastul examineaza ceea ce numeste „intrebarile animate din centrul vietii umane: ce inseamna sa fii om si cum vrem sa traim?”.

Filosofii isi pun intrebarile corecte. In acest sens, limbajul este esential pentru a obtine claritate si o intelegere a complexitatii. Ludwig Wittgenstein a fost un pionier al cercetarii in acest domeniu. Contemporanul sau, George Orwell, a adus in atentia publicului larg rolul vital al limbajului in societate.

In romanul sau, 1984, Orwell a expus modul in care persoanele cu influenta nu numai ca pot denatura adevarul, dar pot suprima cu totul gandirea. „Newspeak” a fost limbajul pe care Big Brother l-a conceput pentru a denatura adevarul. Aceasta strategie este reluata astazi in utilizarea unor termeni precum „daune colaterale” si „foc prietenesc”. In afacerile de zi cu zi, este obisnuit ca o figura publica expusa la o abatere sa se refere la „greseala” sa, mai degraba decat sa isi recunoasca vina. Astfel de eufemisme injosesc adevarul.

De la Orwell incoace, impactul social media a dezlantuit asupra societatii un tsunami de informatii si opinii nereglementate, neinvestigate si aleatorii. Niciodata gandirea critica nu a fost mai necesara. O astfel de gandire este intemeiata pe reflectia personala si pe asocierea cu ghizi intelepti, contemporani si istorici.

Societatea se indreapta spre recunoasterea importantei bunastarii in detrimentul castigului material. Mindfulness si leadershipul empatic figureaza in programele scolilor de afaceri si sunt incorporate in fisa de informare a managerilor de resurse umane. Organizatii precum Carta internationala a compasiunii si atractia pe scara larga a initiativei „On Being” atesta acest fenomen. Viziunea care vede dincolo de interesul personal prinde contur in organizatiile dedicate rezolvarii conflictelor sau salvarii mediului. Astfel de probleme de actualitate extind sfera de actiune a activitatilor traditionale de natura religioasa si comunitara.

In Irlanda, pana la sfarsitul secolului XX, rasismul si homofobia erau endemice. Pedepsele corporale aplicate copiilor in scoli si in case erau frecvente si au fost interzise legal abia in 1982. Astfel de practici inca mai exista, dar nu mai sunt tolerate si sunt acum infractiuni.

Derapajul la care asistam acum nu va transforma sabiile in pluguri si nici nu va inversa degradarea planetei. Cu toate acestea, o masa critica care cauta o schimbare bine directionata poate avea un impact.

Filozoful Hegel a teoretizat ca istoria omenirii a fost o lupta, un sistem evoluand in altul pana cand, in cele din urma, s-a ajuns la o sinteza. El a numit acest lucru „Absolutul”. Omul de stiinta si misticul Pierre Teilhard de Chardin a propus o naratiune crestina a unei constiinte umane in evolutie, bazata pe iubire si culminand cu ceea ce el a numit punctul Omega. Acesti mari ganditori, desi propuneau o viziune total diferita asupra lumii, impartaseau conceptul de posibilitate a unei schimbari pozitive.

Istoria este un flux de energie, nu o situatie statica in care suntem prinsi. Aceeasi idee, aplicata atat la afacerile publice, cat si la cele individuale, ar putea fi eliberatoare. Filozofia o poate ajuta in acest sens.