Comisarul UE pentru migratie trage un semnal de alarma cu privire la numarul vizelor de intrare in UE eliberate rusilor
Comisarul europeana pentru Afaceri Interne a Uniunii Europene, Ylva Johansson s-a declarant, joi, ingrijorata de politica de vize a blocului, care a permis ca aproape 450.000 de rusi sa viziteze Europa anul trecut, potrivit The Guardian.
Ylva Johansson, care isi va incheia mandatul la sfarsitul acestei luni, a declarat jurnalistilor ca metodologia UE in materie de vize pentru Rusia ar trebui sa devina „putin mai clara”.
In 2023, statele din zona Schengen au eliberat 448.890 de vize cetatenilor rusi, o scadere drastica dupa invazia pe scara larga a Ucrainei, dar, spune Johansson, „un numar inca semnificativ care ma ingrijoreaza”.
Ea este ingrijorata de potentialele amenintari la securitate in contextul cazurilor tot mai multe de sabotaj si spionaj, inclusiv incendieri, montarea de dispozitive incendiare si un complot pentru asasinarea sefului unei companii germane din domeniul apararii.
Adresandu-se deputatilor europeni in septembrie, Johansson a spus ca statele membre UE se confrunta zilnic cu amenintarea rusa: „Nu este momentul sa fim blanzi in ceea ce priveste securitatea, putand submina securitatea intregului spatiu Schengen”, a spus ea in parlament.
Dupa invazia pe scara larga a Ucrainei de catre Rusia, UE a inghetat un acord de facilitare a vizelor cu Moscova, ducand la o scadere cu 89% a numarului de vize Schengen eliberate rusilor in comparatie cu 2019, inainte ca pandemia de Covid sa perturbe calatoriile internationale.
Rusii erau cel mai mare grup de solicitanti de succes pentru vize Schengen, dar au ramas in urma fata de cetatenii din China, Turcia, India si Maroc.
Dar calatoriile inca nu se incheie. In 2023, Italia, Franta, Spania si Grecia, tari cu industrii mari de turism, au procesat peste 80% din cererile de viza din Rusia.
Cifrele sunt de natura sa supere guvernele din Europa Centrala si de Est care in 2022 au facut presiuni pentru interzicerea vizelor turistice pentru rusi, pe care Franta si Germania le-au ignorat.
Johansson a spus ca a initiat o revizuire a liniilor directoare privind vizele rusesti, desi decizia ii va reveni succesorului ei, Magnus Brunner.
Ea a spus ca exista „diferente uriase” in eliberarea vizelor rusesti din diferite tari, iar revizuirea ar trebui sa afle daca statele membre au implementat liniile directoare in acelasi mod. Ea a sugerat ca sunt probabile modificari ale acestora: „Acest lucru necesita, stiti, o revizuire? Asta e presupunerea mea. Dar succesorul meu trebuie sa decida, desigur, dupa ce am finalizat aceasta evaluare.”
Comisarul suedez a investigat si plangerile statelor membre ale UE conform carora Ungaria submineaza securitatea europeana, in urma deciziei Budapestei de a facilita obtinerea de permise de munca pentru rusi si belarusi, oferindu-le acces in intreaga zona Schengen.
Ea a spus ca Ungaria a raspuns la majoritatea intrebarilor comisiei si se pare ca „foarte, foarte putini oameni” foloseau schema permisului de sedere. Dar, a adaugat ea, „cred ca, din motive politice, este un semnal gresit”.
In iulie, Ungaria a anuntat ca sistemul sau national de carduri, un permis de sedere al lucratorilor, va fi extins in sase tari, inclusiv Rusia si Belarus. Decizia a venit la scurt timp dupa ce premierul ungar Viktor Orban i-a infuriat pe liderii europeni cu o auto-numita „misiune de pace” la Moscova, la scurt timp dupa ce tara sa si-a asumat presedintia rotativa a UE.
Aliatii lui Orban au acuzat alte state UE de ipocrizie in privinta drepturilor de viza si de sedere pentru rusi.
Vorbind in parlamentul european in septembrie, Andras Laszlo, membru al partidului Fidesz al lui Orban, a subliniat ca Franta, Spania si Grecia au eliberat zeci de mii de vize pentru rusi. „Stiti cate dezbateri a avut parlamentul european pe aceasta tema?”, a intrebat el retoric. „Zero”, a raspuns Laszlo.
