Clima: UE adopta o „taxa pe carbon” la frontiera pentru a evita „dumpingul ecologic”

UE a adoptat un nou mecanism de ecologizare a importurilor industriale prin taxarea emisiilor de dioxid de carbon legate de productia acestora. Este pentru prima data cand UE adopta un astfel de mecanism la frontierele sale, ceea ce ar trebui sa marcheze, de asemenea, sfarsitul „drepturilor gratuite de a polua” alocate producatorilor europeni. Cunoscut sub numele de „taxa de carbon la frontiera”, desi nu este o taxa propriu-zisa, acest mecanism fara precedent va aplica criteriile pietei europene a carbonului la importurile din cele 27 de state membre, unde producatorii din UE sunt obligati sa cumpere cote pentru a-si acoperi emisiile poluante, potrivit Le Figaro.

Avand in vedere ca pretul tonei de CO2 este in crestere, ideea este de a evita „dumpingul ecologic”, care ar insemna ca producatorii sa isi relocheze productia in afara Europei, incurajand in acelasi timp restul lumii sa adopte standardele europene. Acest „mecanism de ajustare a emisiilor de dioxid de carbon la frontiera” (CBAM) „va fi un pilon crucial al politicilor europene in domeniul climei (…) pentru a-i incuraja pe partenerii nostri comerciali sa isi decarbonizeze industria”, explica eurodeputatul Mohammed Chahim (S&D, social-democrati).

In practica, importatorul va trebui sa declare emisiile legate de procesul de productie si, daca acestea depasesc standardul european, sa obtina un „certificat de emisii” la pretul UE pentru CO2. In cazul in care in tara exportatoare exista o piata a carbonului, aceasta va plati doar diferenta. „Mesajul pentru industriile noastre este clar: nu este nevoie de relocalizare, deoarece am luat masurile necesare pentru a evita concurenta neloiala”, asigurand „un tratament echitabil” intre producatorii europeni si bunurile importate, a observat Pascal Canfin (Renew, liberali), presedintele Comisiei pentru mediu a Parlamentului European. Iata detaliile acordului la care au ajuns marti dimineata negociatorii din statele membre si Parlamentul European, dupa lungi negocieri nocturne.

Sectoarele vizate

Mecanismul, care va fi administrat in principal de maniera centralizata la nivelul UE, va viza sectoarele considerate cele mai poluante (otel, aluminiu, ciment, ingrasaminte, electricitate), asa cum a propus Comisia Europeana.

Deputatii europeni au fost de acord sa adauge hidrogenul si anumite produse secundare (suruburi etc.), iar Bruxelles va trebui sa studieze posibila extindere la chimia organica si la polimeri (materiale plastice). Sistemul va tine cont de emisiile „indirecte” (generate de energia electrica utilizata pentru productie). Veniturile preconizate, care ar putea depasi 14 miliarde de euro pe an, vor intra in bugetul general al UE.

Calendar de aplicare

O perioada de testare va incepe in octombrie 2023, in timpul careia companiile importatoare vor trebui pur si simplu sa raporteze obligatiile lor. Momentul demararii efective va depinde de discutiile care vor avea loc in cursul acestei saptamani cu privire la restul reformei pietei UE a carbonului.

Comisia si statele membre apara o aplicare treptata a mecanismului pe parcursul a zece ani, incepand cu 2026. Deputatii europeni cer o implementare treptata intre 2027 si 2032.

Alocatii gratuite

In prezent, industria UE primeste cote gratuite care acopera o parte din emisiile sale pentru a putea concura cu producatorii straini. Pe masura ce procesul de „ajustare la frontiera” se intensifica, cotele gratuite alocate sectoarelor in cauza vor fi eliminate treptat.

Un aspect crucial: prin tratarea in mod egal a importurilor si a productiei locale, Bruxelles-ul considera ca se incadreaza in limitele normelor Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) si se opune acuzatiilor de „protectionism”. Insa calendarul pentru eliminarea cotelor gratuite, care a fost intens dezbatut, va fi abordat abia vineri si sambata in cadrul discutiilor privind reforma pietei carbonului.

„Regulamentul privind CBAM poate fi adoptat in mod oficial numai dupa ce aceste alte elemente vor fi rezolvate”, a avertizat Consiliul European.