Cercetatori de la Universitatea Bucuresti, analiza stiintifica: „Masurile luate de autoritatile romane in primele 18 zile au fost corespunzatoare”

Un grup de cercetatori de la Universitatea din Bucuresti a modelat statistic primele 18 zile de circulatie a COVID-19 in Romania. Cercetatorii au auns la concluzia ca „masurile luate de autoritatile romane in primele 18 zile au fost corespunzatoare”.

Grupul de cercetare a grafurilor si retelelor sociale (GraphNets) din cadrul Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala (Universitatea din Bucuresti), coordonat de Conf. Univ. Dr. Marian-Gabriel Hancean, a analizat primele 18 zile de circulatie a COVID-19 in Romania. Modelarea statistica s-a realizat pe baza datelor furnizate, in spatiul public, de catre Ministerul Sanatatii si alte autoritati ale statului roman cu privire la situatia numarului de cazuri de persoane infectate si cu privire la modalitatea de infectare (contagiune).

Pattern-ul cazurilor confirmate zilnic de infectari cu COVID-19, in primele 18 zile, este similar cu cel din alte tari europene (Spania sau Italia). Nu insa si magnitudinea. Numarul de cazuri din Romania a fost inferior. Cele 18 zile pornesc de la momentul in care a fost anuntat primul caz de infectare.

Folosind modelari statistice specifice ariei de cercetare a retelelor sociale, GraphNets (UniBuc) a constatat urmatoarele:

(1) Circulatia homofilica a virusului – barbatii au o probabilitate mai mare sa se infecteze prin interactiunea cu un barbat, respectiv femeile au o probabilitate mai mare sa se infecteze prin interactiunea cu o femeie;

(2) Efectul de varsta in retea nu este semnificativ statistic – circulatia virusului nu a avut loc in clustere organizate pe criteriul de varsta – lipsa de homofilie de varsta este cauzata cel mai probabil de infectarea in interiorul familiei sau intamplatoare.

(3) Infectarea este, pentru primele 109 cazuri, omogena in privinta localizarii (e.g., persoane din Bucuresti se infecteaza de la alte persoane din Bucuresti aflate in proximitatea spatiala imediata etc.). Circulatia COVID-19 a fost extrem de limitata din punct de vedere spatial sau geografic.

(4) Numarul de lanturi prin care a circulat virusul pe teritoriul Romaniei a fost scazut. Acest lucru a indicat faptul ca, pentru primele 109 cazuri, infectarea a fost mai degraba un efect de retea personala sau de proximitate fizica imediata.

(5) Intrarea virusului in Romania s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migratie. Intrarea COVID-19 in Romania a folosit ca principal vehicul retelele de migratie care leaga comunitati de origine si comunitati de destinatie ale migrantilor romani.

(6) Avand in vedere circulatia COVID-19 in Romania, masurile luate de autoritatile romane in primele 18 zile au fost corespunzatoare. In mod specific, mentinerea virusului in interiorul retelelor personale ale persoanelor infectate (a se vedea in acest sens numarul scazut de lanturi a retelelor celor infectati).

Sursa: Universitatea Bucuresti