Ce-au de zis „suveranistii”? „Nu exista localitate in Romania care sa nu fi beneficiat de pe urma apartenentei la UE”, sustine fostul comisar european Corina Cretu

Fostul comisar european, Corina Cretu, sustine ca nu exista localitate in Romania care sa nu fi beneficiat de fonduri europene, care se datoreaza apartenentei noastre la Uniunea Europeana si ca, spre exemplu, in anul 2023, tara noastra se afla pe primul loc in privinta fondurilor primite, raportat la populatia tarii.

„Nu exista localitate in Romania care sa nu fi beneficiat de fonduri europene, care se datoreaza apartenentei noastre la Uniunea Europeana. Ca si Comisar European pentru politica regionala, am facut tot ce am putut, lucrand cu toate Guvernele si primarii din tara, pentru imbunatatirea vietii oamenilor. (…) Ma bucura foarte tare analiza realizata si data publicitatii de catre Euronews, care arata faptul ca Romania a beneficiat foarte mult de pe urma apartenentei la Uniunea Europeana, in anul 2023 aflandu-se pe primul loc in ceea ce priveste fondurile primite, raportat la populatia tarii (…). Iar analiza publicata arata ca munca noastra nu a fost in zadar si, indiferent ce se va intampla in politica romaneasca in perioada viitoare, raman dupa noi lucruri importante pentru tara”, a postat Corina Cretu pe Facebook.

Ea a precizat ca, de la aderarea la Uniunea Europeana, in anul 2007, Romania a primit peste 95 de miliarde de euro fonduri nerambursabile, la o contributie de sub 30 de miliarde de euro.

Corina Cretu a subliniat ca recenta analiza data publicitatii ii ofera prilejul sa faca un rezumat al proiectelor pentru care a aprobat finantarea, in calitate de Comisar European pentru Politica Regionala, care azi sunt in constructie sau deja date in folosinta.

Fostul comisar european a mentionat aprobarea finantarilor initiale pentru Spitalele Regionale de la Craiova, Iasi si Cluj-Napoca, aprobarea Master Planului de Transport, realizat impreuna cu Guvernul de la acea vreme, autostrada Campia Turzii – Targu Mures, cu o cofinantare europeana de aproape 250 de milioane de euro sau reabilitarea tronsonului de cale ferata Radna-Gurasada-Simeria, cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european.

In plus, a aratat Cretu, linia de metrou M6 (Gara de Nord – Aeroportul Otopeni), cu finantare europeana de aproape 520 de milioane de euro pentru constructia sectiunii 1 Mai – Tokyo, extinderea sistemului national de cadastru, in valoare de peste 310 milioane de euro, proiecte de modernizare a infrastructurii de apa aproape in toate judetele tarii.

Intre proiectele majore, Corina Cretu a mai exemplificat modernizarea ecluzelor Agigea, Cernavoda, Ovidiu, Navodari, modernizarea centurii ocolitoare a Bucurestiului, prin extinderea mai multor segmente ale acesteia, valoarea cofinantarii europene fiind de un miliard de euro sau proiectul liniei 5 a Metroului din Bucuresti, pentru care a alocat in 2017 suma de 250 de milioane de euro, dar si modernizarea magistralei 2 de metrou – Berceni – Pipera, in valoare de aproape 100 de milioane de euro.

„Inaugurarea Podului suspendat de la Braila a fost un eveniment cu o mare insemnatate pentru mine, fiind unul dintre sustinatorii acestui proiect inca de la stadiul de idee si implicandu-ma in urmarirea implementarii inclusiv prin discutii cu prim-ministrii cu care am lucrat in calitate de Comisar European, intalniri periodice cu expertii Comisiei Europene, dar si vizite realizate in teren, in 2019, alaturi de fostul prim-ministru Mihai Tudose. Sunt mandra de faptul ca am aprobat finantarea in calitate de Comisar European pentru Politica Regionala, iar astazi ne putem lauda cu totii cu un asemenea edificiu. Este al treilea pod ca marime din Europa si unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructura din Romania, din ultimii 30 de ani. Contractul pentru executia podului suspendat peste Dunare a beneficiat de finantare in valoare de 540 de milioane de euro, din care aproape 400 de milioane de euro fonduri europene din Programul Operational pentru Infrastuctura destinat Romaniei pentru perioada 2014-2020”, a mai spus Corina Cretu.

Fostul comisar european a mai precizat ca, in 2018, in numele Comisiei Europene, a transmis Parlamentului European si Consiliului, ca si co-legislatori, o formula „ambitioasa si flexibila” pentru Bugetul 2021-2027, in care politica de coeziune avea cea mai mare alocare, 373 de miliarde de euro pentru perioada post 2020.

„Romania – alaturi de Bulgaria, Grecia, Spania, Italia si Finlanda – au alocari mai mari fata de perioada 2014-2020, Romania avand prevazuta o alocare pentru politica de coeziune (deci, fara agricultura) de aproape 31 de miliarde de euro (in preturi curente – adica luand in considerare inflatia), ceea ce inseamna cu 8% mai mult fata de perioada 2014-2020. Apoi, exact acum trei ani, pe 16 decembrie 2021, am votat in Parlamentul European Bugetul al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027: 1.800 de miliarde de euro care sa permita statelor membre sa puna capat crizei sanitare si sa gestioneze criza economica. Romania a beneficiat de la acel moment de o alocatie de aproape 50 de miliarde – 28 de miliarde Politica de Coeziune, aproximativ 20 de miliarde pentru agricultura, plus Fondul pentru o Tranzitie Justa, destinat tintit catre 5 judete ale tarii. La aceste sume se adauga si cele din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), in valoare de peste 30 de miliarde de euro”, a afirmat Corina Cretu.

De la plecarea sa din functia de Comisar European, a mentionat Corina Cretu, s-au realizat multe alte lucrari din fonduri europene, mai ales in ce priveste Autostrada Unirii, Autostrada Transilvania si mult asteptata Autostrada a Moldovei.