CCR va hotari pe 29 martie daca Iohannis are dreptate si parlamentarii si-au votat superdrepturi

Curtea Constitutionala a Romaniei va dezbate in 29 martie sesizarea presedintelui Klaus Iohannis in cazul actului normativ pentru modificarea si completarea Legii 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar.

Iohannis a trimis joi Curtii o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar deoarece incalca prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) si art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 75 alin. (3) din Constitutie.

Potrivit Administratiei Prezidentiale, legea a fost respinsa de Senat, in calitate de prima Camera sesizata, in sedinta din 8 iunie 2016, fiind adoptata de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, pe 6 februarie 2018 intr-o forma diferita fata de cea respinsa de Senat, cu incalcarea principiului bicameralismului, anunta Agerpres.

„In forma respinsa de Senat legea reglementa numai modificarea dispozitiilor art. 94 alin. (1) din Legea 7/2006 in sensul aplicarii prevederilor art. 44, 73 si 73 indice 1 din Legea 7/2006 si cu privire la personalul de specialitate din cadrul Autoritatii Electorale Permanente care are acelasi statut cu cel al personalului din aparatul Parlamentului. (…) Astfel, fata de forma dezbatuta de Senat, se introduce posibilitatea: exercitarii cu caracter temporar a unei functii publice parlamentare de conducere vacante prin promovarea temporara a unei persoane angajate cu contract individual de munca; eliberarii din functia publica parlamentara de sef departament/ director general de catre secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputatilor sau Senatului; actualizarii pensiilor de serviciu stabilite in temeiul art. 73 indice 1 din Legea 7/2006 si calculate pana la intrarea in vigoare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului 59/2017 cu majorarea salariului de baza de care beneficiaza functionarul public parlamentar aflat in activitate. Totodata se prevede si termenul in care decizia de pensionare trebuie comunicata Camerei Deputatilor si Senatului, dupa caz”, se precizeaza in sesizare.

Concret, forma adoptata de Senat urmarea punerea de acord a dispozitiilor art. 94 din Legea 7/2006 cu cele ale art. 102 alin. (6) din Legea 208/2015, iar forma adoptata de Camera decizionala contine in plus reglementari referitoare la cariera functionarilor publici parlamentari, precum si o noua modalitate de actualizare a pensiei de serviciu de care acestia beneficiaza, arata textul citat.

„Asadar, comparand cele doua forme ale legii supuse controlului de constitutionalitate, se poate observa atat existenta unor deosebiri majore de continut juridic, cat si a unei configuratii semnificativ diferite, plasand astfel pe o pozitie privilegiata Camera decizionala, cu eliminarea, in fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. (…) In opinia noastra, interventiile legislative operate de Camera Deputatilor au modificat substantial obiectul de reglementare si configuratia initiativei legislative, cu consecinta deturnarii de la finalitatea urmarita de initiator ce viza doar modificarea dispozitiilor art. 94 alin. (1) din Legea 7/2006. In consecinta, Legea pentru modificarea si completarea Legii 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar a fost adoptata cu incalcarea principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constitutie si de art. 75 alin. (3) din Constitutie”, se precizeaza in sesizare.

De asemenea, presedintele arata ca au fost incalcate dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, in componenta sa referitoare la claritatea si previzibilitatea normei.