„Amenintare inacceptabila”. Kremlinul interzice Ucrainei sa intre in NATO
Kremlinul a avertizat marti ca o posibila aderare a Ucrainei la NATO, optiune asupra careia insista autoritatile de la Kiev pentru a-si asigura securitatea dupa incheierea razboiului, ar constitui o amenintare „inacceptabila” pentru Rusia, in timp ce Kievul pune presiune pe aliatii sai occidentali sa invite Ucraina sa adere la Alianta Nord-Atlantica, relateaza AFP si EFE, citate de Agerpres.
„O astfel de potentiala decizie este inacceptabila pentru noi, pentru ca ar constitui un eveniment amenintator pentru noi”, a declarat purtatorul de cuvant al presedintiei ruse, Dmitri Peskov, in cadrul unui briefing, in ziua unei reuniuni a ministrilor de externe din NATO la Bruxelles.
Peskov a insistat ca posibilitatea aderarii Ucrainei la NATO contravine principiului care guverneaza politica externa a Rusiei, conform caruia masurile de asigurare a securitatii unei tari nu ar trebui sa fie in detrimentul securitatii altor tari.
In acelasi timp, a afirmat Dmitri Peskov, aceasta nu elimina nici motivele primare care au determinat Rusia sa lanseze ceea ce ea numeste „operatiunea militara speciala” in Ucraina in urma cu aproape trei ani, in timp ce Kievul si Occidentul considera invazia rusa drept o agresiune nelegitima si neprovocata impotriva unui stat suveran.
Presedintele rus Vladimir Putin a declarat recent ca nu isi poate imagina relatii de „buna vecinatate” cu Ucraina daca tara vecina devine membra a Aliantei Nord-Atlantice.
Potrivit media internationale, delegatia Kievului va prezenta cererea de aderare a Ucrainei in cadrul reuniunii ministrilor de externe din NATO de marti si miercuri la Bruxelles.
Se asteapta ca ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, sa se alature colegilor sai aliati la dineul de lucru de marti, la care va participa si noul Inalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe si politica de securitate, Kaja Kallas.
Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat saptamana trecuta ca s-ar putea ajunge la un acord de incetare a focului daca teritoriul aflat in prezent sub controlul Kievului s-ar afla „sub umbrela NATO”, iar ulterior ar putea negocia cu Rusia – pe cale diplomatica – returnarea zonelor ocupate.
In opinia unor surse diplomatice aliate, aceasta optiune nu este lipsita de sens, desi oficiali ai puterii de la Kiev au exclus imediat ca numai o parte din tara sa intre sub „umbrela NATO”, cerand in plus si garantii de securitate pentru tara lor.
In aceeasi conferinta de presa, Peskov a declarat ca Europa pariaza pe continuarea razboiului in Ucraina, comentand vizita efectuata luni la Kiev de catre cancelarul german Olaf Scholz, care a declarat ca sprijinul occidental pentru Ucraina nu va slabi si a anuntat un ajutor militar in valoare de 650 de milioane de euro.
„Nu sunt multe de comentat aici, pentru ca astfel de declaratii se fac zilnic de reprezentanti ai diferitelor state europene”, a spus el.
Potrivit lui Peskov, liderii europeni „continua cu premeditare politica distructiva de provocare, de continuare a acestui razboi”.
In aceeasi cheie, el a comentat si decizia SUA de a trimite Ucrainei un pachet militar suplimentar in valoare de 725 de milioane de dolari. Aceasta arata ca administratia Biden este hotarata sa toarne gaz pe focul razboiului din Ucraina pentru a se asigura ca acest conflict continua, potrivit Reuters.
Secretarul de stat american Antony Blinken a indicat luni ca noul ajutor va include rachete Stinger, munitie pentru sistemele de rachete de artilerie de inalta mobilitate (High Mobility Artillery Rocket Systems – HIMARS), drone si mine terestre.
„Actuala administratie isi urmareste obiectivele, linia sa constanta este de a impiedica incetinirea acestui razboi”, a spus Peskov.
„Administratia Biden face tot ce ii sta in putere pentru a turna gaz pe foc. Dar nici acest ajutor si nici alte pachete nu pot schimba cursul evenimentelor, nu pot afecta dinamica de pe linia frontului”, a adaugat el, referindu-se la faptul ca trupele ruse detin initiativa pe frontul din Ucraina, unde castiga zilnic teren, in fata unei armata ucrainene slabite de cei aproape trei ani de razboi, ducand lipsa de oameni si echipamente suficiente.
In acest context, purtatorul de cuvant al Kremlinului a afirmat ca Rusia isi va continua „operatiunea militara speciala” in Ucraina pana cand toate obiectivele sale vor fi atinse.
Intrebat daca are sens ca presedintele rus Vladimir Putin sa ramana deschis dialogului cu Olaf Scholz dupa declaratiile sale de la Kiev, Peskov a raspuns: „Desigur, intotdeauna are sens sa continuam contactele, sa le restabilim”. „Presedintele (Putin) a declarat in diverse ocazii ca este deschis dialogului atunci cand vine vorba de atingerea obiectivelor noastre”, a spus el.
Putin si Scholz au purtat recent prima lor convorbire telefonica dupa 2022, in care liderul rus a insistat asupra pozitiei sale categorice impotriva aderarii Ucrainei la NATO, demersul cancelarului german starnind critici atat la Kiev, cat si in unele cancelarii occidentale.
