Aderarea la UE a atras fonduri europene de 90 de miliarde de euro, a dus la cresterea de zece ori a salariilor si de opt ori a PIB-ului. Iar acum „suveranistii” vor sa ne scoata din UE

Conform unei analize efectuate de platforma economica Termene.ro, profilul brut al companiilor romanesti a fost de 262 de miliarde de lei in 2023, fata de doar 70 de miliarde de lei in 2014 – deci o crestere de peste 300% in ultimii sapte ani.

Pe langa reglementarile impuse de Uniunea Europeana, ce au permis un grad mai mare de predictibilitate in afaceri, fondurile europene au sustinut cel mai mult cresterea economica din Romania. Mai ales ca banii s-au dus in general in proiecte de investitii.
Potrivit datelor analizate, de la aderarea sa la Uniunea Europeana (2007) si pana in septembrie 2023, Romania a accesat fonduri europene in valoare totala de 89,4 miliarde de euro.

„Intre 1 ianuarie 2007 si 30 noiembrie 2022, Romania a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 26,458 miliarde de euro. Pentru anii 2023 si 2024, conform Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2022-2024, contributiile au fost estimate la 13,126 miliarde lei (aproximativ 2,65 miliarde euro) pentru 2023 si 13,376 miliarde lei (aproximativ 2,7 miliarde euro) pentru 2024. Astfel, suma totala a contributiilor Romaniei la bugetul UE de la aderare pana in 2024 este estimata la aproximativ 31,8 miliarde euro.”

Analiza mai arata ca, intre 1990 si 2024, Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei a evoluat de la 31,7 miliarde de euro, la 245,5 miliarde de euro (datele estimate pentru 2024), ceea ce reprezinta o crestere de 8 ori. Un aport important la cresterea PIB l-a avut si aderarea Romaniei la UE, in 2007, in cei 17 ani care s-au scurs de atunci PIB-ul crescand de la 113 miliarde de euro, la 236,4 euro (in 2023), ceea ce reprezinta o dublare.

Progresul mediului economic a atras automat si cresterea veniturilor, fie ca vorbim de bugetari, fie de angajatii din mediul privat. In 2006, salariul minim brut era de 370 de lei, de fix 10 ori mai putin decat in 2024. In 2025, el este estimat sa creasca la 4.050 lei.

In ultimii 10 ani, Romania a inregistrat cea mai mare viteza a convergentei economice (masurata prin PIB/capita la standardul puterii de cumparare), potrivit datelor publicate de Eurostat, citate de analisti. Astfel, Romania a urcat la un nivel al PIB/capita de 78% din media UE, fata de 55% cat avea acum 10 ani, nivelul acestui indicator crescand cu peste 40%. Din acest punct de vedere, Romania este cea mai puternica forta economica din Balcani, fiind depasita doar de Cehia (81%) si Polonia (80%), dintre statele din Europa Centrala si de Est.

Totodata, nivelul de trai a unei tari se vede poate cel mai usor in numarul de vacante realizate de populatia respectiva, iar un indicator in acest sens il reprezinta si evolutia curselor cu avionul. Intre 2004 si 2023, traficul de pasageri pe aeroporturile din Romania a inregistrat o crestere semnificativa, influentata de factori precum aderarea tarii la Uniunea Europeana in 2007, dezvoltarea economica si extinderea retelelor de transport aerian. Daca in 2004, circa 4,5 milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile din Romania, in 2023, aproape 25 de milioane de pasageri au fost inregistrati, depasind nivelul din 2019 cu aproape 6%.

In ceea ce priveste migratia pentru studii, intre 2000 si 2023, numarul tinerilor romani care studiaza la universitati din Europa a crescut semnificativ. Conform datelor disponibile, in anul 2000, aproximativ 12.500 de studenti romani erau inscrisi in institutii de invatamant superior din afara tarii. Pana in 2016, acest numar a crescut la peste 34.000 de studenti. In 2022, aproape 36.000 de studenti romani studiau in strainatate, ceea ce inseamna ca unul din 15 tineri romani alegea sa isi continue studiile peste granite.

In ciuda tuturor acestor aspecte si a bunastarii pe care aderarea la Uniunea Europeana a adus-o pentru majoritatea romanilor, asa-zisii „suveranisti” si in primul rand candidatul rusofil la presedintie, Calin Georgescu, continua sa sustina ca UE este un lucru rau si sa pledeze, mai mult sau mai putin voalat, pentru „RO-EXIT”.