Forbes: Ucraina a primit rachete cu raza lunga de actiune ATACMS cu care va putea distruge podul din Crimeea. Sistemele S – 400 rusesti nu sunt capabile sa intercepteze aceste rachete
„Kovrovets”, nava Flotei din Marea Neagra a Federatiei Ruse care a fost scufundata de Fortele Armate ale Ucrainei pe 19 mai, ar fi putut fi lovita de o pereche de rachete americane ATACMS, relateaza Forbes.
Insa, aceasta munitie este conceputa pentru atacuri terestre, iar utilizarea sa ca arma anti-nava este destul de atipica. Analistii subliniaza ca acest lucru se datoreaza faptului ca precizia de lovire a rachetelor ATACMS cu ghidare inertiala este de aproximativ 9 metri de la tinta. Cand vine vorba de o nava, acest lucru nu este suficient.
In acelasi timp, modelele ATACMS M39 cu raza de actiune de 160 km si M-39A1 cu raza de actiune de 300 km imprastie sute de submunitii de marimea unei grenade, ceea ce compenseaza lipsa de precizie. Acestea sunt capabile sa avarieze partea superioara a navei, dar este putin probabil sa scufunde nava, deoarece acest lucru necesita strapungerea corpului navei.
Cu toate acestea, daca sistemul ATACMS a fost folosit pentru a scufunda nava Kovrovets, ar putea insemna ca Ucraina a primit o versiune cu raza de actiune de 270 km a rachetei M48 sau o versiune cu raza de actiune de 300 km a M57 ATACMS cu focoase de 200 kg.
Concluzia care se desprinde de aici este ca M48 si M57 sunt mai precise decat au presupus multi observatori, iar implicatiile sunt semnificative. Navele Flotei Marii Negre, care au ramas in Sevastopol, se afla in raza de actiune a M39A1, M48 si M57.
In acelasi timp, S-400-urile, care au fost vanate de Fortele Armate ale Ucrainei in Crimeea, nu au putut intercepta rachetele ATACMS. Potrivit consultantului militar Nunu Felix, rusii nu au capacitatea de a contracara aceste rachete.
Nu mai putin alarmant pentru Moscova este faptul ca ATACMS pot reprezenta un pericol serios pentru podul din Crimeea. Precizia care a permis unei M48 sau M57 sa loveasca o nava va ajuta la lovirea unui pod, a explicat Fabian Hoffmann, cercetator la Oslo Nuclear Project din Norvegia.
