Comisia Europeana anunta de ce a refuzat sa finanteze sistemul de irigatii al Romaniei: „Autoritatile romane nu au putut sa furnizeze Comisiei dovezi ca aceste proiecte nu afecteaza mediul inconjurator”
Comisia Europeana a cerut Romaniei eliminarea proiectelor de irigatii din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) deoarece autoritatile de la Bucuresti nu au putut furniza dovezi ca aceste proiecte nu afecteaza mediul inconjurator, mai precis corpurile de apa naturale care alimenteaza sistemele de irigatii, a declarat, luni, la Bruxelles, un inalt oficial al Uniunii Europene.
„Sunt cateva proiecte respinse, proiecte pentru care nu am putut da unda verde ca ele sa fie incluse in Plan. Cel mai intens discutat cu autoritatile romane se referea la masurile de irigatii in agricultura, pentru ca aici se pune intrebarea in ce masura proiectele de irigare prejudiciaza mediul.
Si pentru ca era vorba de o suma importanta, de 2 miliarde de euro pe care au cerut-o autoritatile romane, am dorit sa avem dovezi ca aceste masuri de irigatii nu ar fi deteriorat situatia corpurilor de apa. Aceste sisteme de irigatii trebuie alimentate si daca nu se poate demonstra ca prin aceasta alimentare nu se va prejudicia mediul, nu putem aproba. Iar autoritatile romane nu au putut sa furnizeze Comisiei aceste dovezi si de aceea noi am insistat ca aceste masuri legate de irigatii sa fie scoase din Plan”, a explicat inaltul oficial al Uniunii Europene, citat de Agerpres.
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, arata, in luna iunie a acestui an, ca proiectul privind strategia de gestionare a apei, care nu a fost acceptat la finantare prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) pentru ca „nu era suficient de verde”, va fi finantat in urmatorii ani din alte surse financiare.
Ministrul a precizat ca draftul proiectului privind strategia de gestionare a apei, trimis CE in noiembrie anul trecut, avea solutii tehnologice noi, digitalizate, folosea materiale prietenoase cu mediul si se putea produce energie verde si ieftina.
„Ce am vrut sa facem, pornind de la imaginea acelor canale? Avem 9.600 de kilometri de canale principale, unii au spus ca ne-am prezentat cu solutii invechite, dar noi porneam de la ceea ce aveam. Ce speram sa facem cu acele canale care existau? Solutii tehnologice noi, impermeabilizare cu materiale prietenoase cu mediul, digitalizare, sisteme SCADA, iar solutie mai verde decat ceea ce am prezentat noi nu cred ca era. Puteam sa producem deasupra acestor canale, prin montarea acestor panouri fotovoltaice, pe o suprafata care altfel nu este utilizata nicicum, foarte multa energie verde si foarte multa energie ieftina, dar care sa ne permita sa impingem acolo unde intr-adevar, sistemul vechi, pe care l-am mostenit necesita ca apa sa fie impinsa la 7 trepte, iar la pretul energiei de acum este total neviabil. Asta era solutia pe care noi am prezentat-o. Era si verde, era si digital, si producea si energie pe suprafata mare”, a explicat ministrul Agriculturii.
Intrebat pe cine considera responsabil de acest esec de a nu fi acceptata finantarea strategiei de gestionare a apei prin PNRR, Oros a raspuns: „In primul rand nu este un esec asa cum a fost alcatuit programul. Imi este greu sa gasesc un vinovat. Daca cei de Comisie nu au dorit sa finanteze partea de irigatii, ci doar partea de desecare-drenaj, repet, cu siguranta vom gasi resurse sa facem ceea ce ne-am propus”.
In ceea ce priveste motivul pentru care reprezentantii CE au taiat aceste fonduri din PNRR, ministrul a subliniat ca i s-a transmis doar ca proiectul nu a fost suficient de verde pentru irigatii.
