O noua victorie a lui Iohannis la CCR. Modificarile la Codul Penal facute pentru salvarea lui Dragnea au fost respinse
Curtea Constitutionala a Romaniei a admis partial, joi, sesizarile formulate de presedintele Klaus Iohannis, Inalta Curte de Casatie si Justitie, PNL, PMP si USR privind modificarile aduse Codului penal si Legii pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, au precizat, pentru Agerpres, surse din CCR.
Potrivit surselor citate, judecatorii au stabilit, printre altele, ca modificarile aduse infractiunilor de abuz in serviciu si trafic de influenta sunt neconstitutionale si au respins contestatiile cu privire la abrogarea infractiunii de neglijenta in serviciu.
Decizia privind abuzul in serviciu a fost luata cu majoritate de voturi. Judecatorii CCR au decis ca modificarea definitiei abuzului in serviciu este ”deficitara si nu respecta decizia CCR din 2016”, anunta g4media.ro.
CCR a mai decis ca si redefinirea marturiei mincinoase este neconstitutionala, la fel ca si redefinirea traficului de influenta.
Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat joi ca social-democratii vor astepta motivarea CCR in ceea ce priveste neconstitutionalitatea modificarilor aduse infractiunilor de abuz in serviciu si vor actiona in consecinta.
„Acest articol, care se pare ca este cea mai importanta problema din istoria Romaniei, in legatura cu acest subiect noi asteptam, ca de obicei, motivarea Curtii Constitutionale. Vom vedea o motivare a Curtii Constitutionale, dupa care putem discuta”, a precizat Liviu Dragnea joi, la finalul BPN al PSD, intrebat daca social-democratii vor avea o alta propunere in ceea ce priveste articolul din legislatia penala referitor la definirea abuzului in serviciu, dupa decizia CCR.
Fiind intrebat daca PSD va veni cu o alta abordare legata de Codul penal dupa discutiile de la Cotroceni, liderul social-democratilor a spus: „Nu au legatura intalnirile de ieri de la Palatul Cotroceni cu procedura de dezbatere si de reanalizare a Codului de procedura penala sau a Codului penal”.
„Noi vom face ceea ce spune Curtea Constitutionala in motivare. Este institutia suprema in ceea ce priveste controlul constitutionalitatii, suntem obligati sa respectam aceste decizii”, a spus Dragnea, intrebat daca vor fi rescrise de la zero acele modificari aduse Codurilor penale, asa cum recomanda Comisia de la Venetia.
Intrebat daca, in opinia sa, este o „lovitura” pentru partid decizia CCR privind abuzul in serviciu, presedintele PSD a afirmat: „Nu, dimpotriva, eu cred ca abuzul in serviciu trebuie extins ca sa fie o lovitura pentru toata lumea, adica sa poti sa intri in puscarie si daca stranuti in spatiul public, pentru ca produci un prejudiciu unui alt seaman”.
Sefului statului preciza in sesizare ca aceasta lege a fost adoptata in cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputatilor neconstitutional intrunita. Actul normativ nu a fost expres inscris pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, existenta acestuia pe ordinea de zi a acestei Camere neputand fi prezumata ca fiind implicita, intrucat la momentul convocarii forului in sesiune extraordinara nu fusese adoptat de Senat si nici nu fusese inregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputatilor, completeaza seful statului.
El arata ca unele prevederi ale legii incalca decizii ale CCR, indicand modificarile la „aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei”.
Klaus Iohannis mai precizeaza ca modificarile privind modalitatea de stabilire a pedepsei rezultante in cazul concursului de infractiuni incalca prevederile art. 1 alin. (3) din Constitutie privind statul de drept, care impun legiuitorului adoptarea unor masuri de politica penala in vederea apararii ordinii si sigurantei publice, prin adoptarea instrumentelor necesare in scopul reducerii fenomenului infractional, cu „excluderea oricaror reglementari de natura sa duca la incurajarea acestui fenomen”, precum si pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constitutie referitoare la obligativitatea deciziilor CCR.
Presedintele solicita CCR sa constate ca Legea pentru modificarea si completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie este neconstitutionala in ansamblul sau.
La randul sau, Inalta Curte de Casatie si Justitie a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la aspectele de neconstitutionalitate cuprinse in legea de modificare a Codului penal.
„Judecatorii (…) s-au constituit in Sectii Unite (…) pentru sesizarea Curtii Constitutionale in vederea exercitarii controlului de constitutionalitate, inainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Sectiile Unite (…), legal constituite, prin Hotararea nr. 8 din 5 iulie 2018, au sesizat Curtea Constitutionala asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie”, se preciza intr-un comunicat al ICCJ.
In hotararea de sesizare a Curtii Constitutionale se arata, printre altele, ca in modificarile aduse art. 297 alin. (1) din Codul penal, referitor la abuzul in serviciu, legiuitorul a introdus conditia ca fapta sa fie savarsita „in scopul de a obtine pentru sine, sot, ruda sau afin pana la gradul II inclusiv un folos material necuvenit”, restrangand semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare.
Conform aceleiasi surse, reducerea termenului general de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, precum si in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani constituie solutii legislative care incalca deciziile CCR si afecteaza echilibrul intre dreptul statului de a trage la raspundere penala persoanele care savarsesc infractiuni, raspunzand unui interes general, dar si drepturile persoanelor care beneficiaza de prescriptibilitatea raspunderii penale.
„Dezincriminarea faptelor de coruptie si de serviciu savarsite de functionarii publici prevazuti in art. 175 alin. (2) C. pen. sau in legatura cu acestia afecteaza protectia penala acordata valorilor sociale ocrotite prin reglementarea infractiunilor de coruptie si de serviciu”, preciza ICCJ.
Deputatii PNL, USR si PMP solicitau CCR sa constate ca legea este neconstitutionala in ansamblul ei deoarece Parlamentul a procedat la adoptarea acesteia cu incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (3) si alin. (5), art. 61, art. 64, art. 69 alin. (2), art. 75, art. 147 alin. (4) si ale art. 148 din Constitutie.
Acestia argumentau ca titlul legii a fost modificat in Senat si ca textul a fost adoptat de cele doua Camere ale Parlamentului in doua zile.
In preambulul sesizarii de neconstitutionalitate, semnatarii solicitau necesitatea sesizarii Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu intrebari preliminare, sustinand ca acestea sunt indispensabile lamuririi pe fond a situatiei create prin legea criticata, referitoare la compatibilitatea continutului acesteia cu dispozitiile Tratatului Uniunii Europene si ale Tratatului de Functionare a Uniunii Europene, implicit cu cele ale Cartei Fundamentale a Drepturilor Omului.
In sesizare, Opozitia invoca pozitia GRECO potrivit careia modificarile propuse cu privire la Codul penal, discutate de Comisia parlamentara speciala comuna in legatura cu Directiva UE privind prezumtia de nevinovatie, depasesc scopul Directivei europene si dau nastere la ingrijorari serioase atat pe plan intern, cat si printre alte state, pentru potentialul impact negativ asupra asistentei judiciare reciproce si asupra capacitatii sistemului de justitie penala de a aborda forme grave de criminalitate, inclusiv infractiuni legate de coruptie.
Acestia aratau ca legea a fost adoptata fara realizarea unui studiu de impact.
Opozitia invoca si motive intrinseci de neconstitutionalitate in sesizare, facand referire la mai multe articole din Codul penal si decizii ale CCR. Astfel, printre altele, deputatii PNL, USR si PMP sustineau ca dispozitiile propuse sunt de natura sa incurajeze actele de coruptie la nivelul demnitarilor si magistratilor si sa aiba repercusiuni grave asupra procesului de legiferare si de justitie, vulnerabilizand cele trei puteri fundamentale in stat: legislativa, executiva (in componenta emiterii de acte normative) si judecatoreasca.
